„Tot ceea ce ne descoperă și ne arată, prin exemplul Său, Mântuitorul Hristos este firescul – așa cum a fost creat dintru început”, afirmă Episcopul Siluan al Italiei în Pastorala de Crăciun.
„Iubirea pe care El ne-o arată și la care El ne îndeamnă (poruncește) nu se reduce la sentimente de simpatie și la preferințe, că și păgânii fac la fel. Măsura iubirii pe care ne-a revelat-o Fiul lui Dumnezeu – Care a devenit (și) Fiul Omului – este aceasta: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei care vă blestemă, faceți bine celor care vă urăsc și rugați-vă pentru cei care vă năpăstuiesc și vă prigonesc, ca să fiți (și voi) fii ai Tatălui vostru Cel din ceruri (Matei 5, 44-45)”.
„Nașterea Celui Care ne-a iubit și ne iubește cu această iubire o prăznuim noi astăzi și Lui ne-am închinat viața și devenirea noastră întru veșnicie!” adaugă Preasfinția Sa.
Să fim exemple pentru cei mai mici ai noștri
Mesajul ierarhului continuă cu exemplele pe care sunt chemați să le ofere părinții duhovnicești și trupești fiilor și fiicelor lor: „Ne dorim credincioși sau ucenici evlavioși și ascultători? Să păzim noi, cei pe care ei ne cheamă părinte, calea lui Hristos!” scrie ierarhul.
„Tați creștini și mame creștine, doriți copii ascultători, cinstitori de părinți și care să vă prețuiască jertfirea, pentru binele lor, a celor mai frumoși ani din viața voastră? Atunci fiți voi înșivă ascultători, cu credință, cuvintelor Mântuitorului Hristos, și toate celelalte – de care știe prea bine Dumnezeu că aveți nevoie! – se vor adăuga vouă (cf. Matei 6, 33)!”
„Toți cei care suntem părinți – duhovnicești sau după trup –, să învățăm să ne pocăim, ca și pentru noi înșine, cu drag, nu din datorie, pentru toți cei pe care îi avem în grijă, precum și pentru înaintașii noștri, mai înainte adormiți, ca să stăvilească Domnul – Cel Care Se pocăiește (gr. metanoon) de răutățile noastre –, în noi și în cei care ne-au precedat, moștenirea cea păcătoasă, pentru care ei n-au știut să se pocăiască, la vremea lor”, adaugă Episcopul Italiei.
Un program continuu de viețuire creștină
„Rugăciunea noastră de pocăință se cuvine să-i cuprindă, mai ales în vremurile frământate pe care le trăim, nu doar pe cei apropiați sau pe cei aflați în grija noastră, nu doar propriul neam, ci și neamul românesc – în care ne-a fost dat să ne naștem – și neamul creștinesc, precum și întregul neam omenesc, pe care îl cuprinde, prin înomenirea (enanthropesis) Sa, Însuși Hristos Dumnezeu-Omul, Care voiește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoașterea adevărului să vină (1 Timotei 2, 4)!”
Ierarhul îndeamnă la „un gând de rugăciune compătimitoare” pentru toți.
„Și, precum iubirea și binecuvântarea lui Dumnezeu se revarsă peste noi și peste lume în toată vremea, la fel și programul nostru de viețuire creștinească, de pocăință și de rugăciune compătimitoare, de hrănire cu toată darea cea bună și cu tot darul cel desăvârșit, ce se pogoară de la Părintele Luminilor, se cuvine să fie continuu, până la ultima noastră suflare!”
Anul 2025 în Patriarhia Română
Epistola Preasfințitului Părinte Siluan se încheie cu amintirea semnificației anului 2025 pentru Biserica Ortodoxă Română, care va serba 140 de ani de autocefalie și Centenarul Patriarhiei Române.
„Pe parcursul întregului an 2025, îi vom evoca pe cei care au călăuzit Biserica noastră de-a lungul primului centenar al ființării ei ca Patriarhie, vom evoca binecuvântările ce s-au revărsat în acest răstimp peste poporul român cel binecredincios de pretutindeni și ne vom bucura de cele mai prețioase roade ale viețuirii în credință, după poruncile lui Hristos – Sfinții!”, transmite ierarhul, cu referire la proclamarea canonizării celor 16 părinți români mărturisitori din secolul XX.
Foto credit: Episcopia Italiei
