Duminica Sfântului Apostol Toma a fost prilej de mare bucurie pentru credincioșii Parohiei Ortodoxe Române „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Leipzig – Germania, care și-a sărbătorit în această zi hramul, informează Ziarul Lumina. Având în vedere faptul că majoritatea credincioșilor sunt în timpul săptămânii activi la locurile de muncă, hramul parohiei se ține întotdeauna duminica. Astfel, cât mai mulți credincioși au posibilitatea de a participa împreună la sărbătoarea comunității ocrotite de Sfântul Gheorghe. Cu această ocazie, Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, a vizitat comunitatea creștinilor ortodocși de aici. Români și greci, dar și nemți, ruși, georgieni s-au rugat împreună de sărbătoarea anuală a parohiei. Aceasta a început în seara zilei de 26 aprilie, când Preasfințitul Părinte Sofian a săvârșit Vecernia, împreună cu părintele paroh Ioan Forga, purtând apoi un dialog duhovnicesc cu credincioșii prezenți. Tema de bază a fost libertatea, discuția atingând și problemele practice ale viețuirii și mărturisirii creștine în condițiile societății contemporane.
A doua zi, Preasfințitul Sofian a săvârșit Sfânta Liturghie și Parastasul pentru cei adormiți în Biserica Lutherkirche din Leipzig. Rugăciunile s-au citit în limbile română, germană și greacă. În cuvântul de învățătură rostit la sfârșitul slujbei, pornind de la vorba din popor „Ești credincios ca Toma”, Preasfinția Sa a ridicat întrebarea dacă Toma era credincios. „Absolut. La Toma nu era vorba de o necredință, ci el vroia să se încredințeze de Învierea lui Hristos. Toma era foarte devotat Mântuitorului și nu i se părea suficientă mărturia celorlalți ucenici. El dorea să își întemeieze credința pe ceva foarte solid. Credința în Înviere înseamnă schimbarea totală a modului de gândire. Învierea lui Hristos însemna că și el va învia, și Apostolii vor învia și, de aceea, Toma trebuia să fie foarte sigur. De aceea, Mântuitorul îi răspunde dorinței lui de a se încredința. Astfel că Toma exclamă: „Domnul meu și Dumnezeul meu!””. Episcopul Sofian a mai prezentat discordanța dintre atitudinea Apostolilor care, după Răstignirea Mântuitorului, sunt prezentați în Evanghelia citită ca ascunzându-se de frica iudeilor în spatele ușilor încuiate, urmând ca apoi, după ce s-au încredințat pe deplin de Înviere, plini fiind de Duh Sfânt, să propovăduiască fără frică și până la moarte în fața întregii lumi. În acest sens, Preasfinția Sa a spus că suntem și noi chemați să ne cercetăm: „Cum ne situăm noi între aceste stări? Cum ne poziționăm noi față de Înviere? Cu frică sau cu rușine față de necredincioși sau cu căutarea lui Toma ca să ne convingem de Învierea lui Hristos? Suntem noi plini de entuziasm vrând să transmitem și altora bucuria noastră? Sunt sigur că între noi există cam toată paleta de stări sufletești… Participarea cu bucurie și entuziasm la Înviere include căutarea tot mai adâncă, asemenea lui Toma. Noi trebuie să adâncim căutarea Adevărului! Sunt unii credincioși care vin la biserică având îndoială în inimi: vin, se uită și pleacă, căutând, dar nu căutând destul de serios. Or, în Sfânta Liturghie noi avem șansa să întâlnim Învierea lui Hristos”.
Vorbind despre cunoașterea lui Dumnezeu, Preasfințitul Sofian a amintit de cuvintele marelui duhovnic de la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus, părintele Teofil Părăian: „Domnul Hristos ne pune tuturor o întrebare: „Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu?”. Și dacă da, „Mă iubești pe Mine?”. Din Evanghelie știm că cei ce-L iubesc pe Mântuitorul păzesc poruncile Lui. Deci, dacă vrem să Îl întâlnim, trebuie să păzim poruncile Lui. Ca să îl cunoaștem pe Dumnezeu trebuie să trăim conform poruncilor Lui, adică sensului pe care l-a dat vieții noastre. Asumându-ne acest sens, ajungem să ne cunoaștem tot mai bine pe noi înșine, dar și pe Dumnezeu. Aici intervine și libertatea, ca decizie a noastră de a alege între bine și rău. Hristos nu S-a dat jos de pe Cruce ca cei de față să creadă în El. Pe ucenici nu i-a convins cu puterea Sa, ci i-a lăsat să accepte singuri realitatea Învierii. La fel cu Toma și cu noi toți. Și noi suntem chemați să ne întâlnim cu Domnul Hristos în fiecare Sfântă Liturghie și în toată viața noastră.”
De aceea, pentru întărirea credinței trebuie „să ne putem întrebări pentru a nu trăi superficial. Cu cât întrebările noastre sunt mai adânci, cu atât va fi și credința noastră mai profundă. Să avem ca exemplu pe Sfântul Apostol Toma și să vrem adeverirea credinței ca să trăim adevărat în Biserică și să nu avem o viață superficială. Să ne convingem de realitatea Învierii și să trăim conform ei!”
După Sfânta Liturghie și Parastasul pentru cei adormiți, credincioșii au participat și la agapa organizată împreună cu parohia greacă în parcul de lângă biserică.
