Praznicul Adormirii Maicii Domnului este un moment de profundă înălțare duhovnicească pentru întreaga obște drept-măritoare din Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, 67 dintre sfintele lăcașuri sărbătorindu-și hramul, informează „Ziarul Lumina”, Ediția de Transilvania. Cel mai însemnat edificiu bisericesc din Oradea ce are ca ocrotitoare pe Maica Domnului, bine cunoscuta Catedrală cu Lună – vechea catedrală episcopală – este îmbrăcată în acest an, în preafrumoasă haină de sărbătoare, la jubileul eparhiei: aniversarea a 90 de ani de la reînființarea Episcopiei Oradiei.
Bucuria clerului și credincioșilor Bisericii cu Lună la acest ceas de aleasă prăznuire a fost deplină prin prezența chiriarhului Oradiei, Preasfințitul Sofronie, la Sfânta Liturghie arhierească, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de venerabilul cor mixt al catedralei. În cadrul slujbei, Preasfinția Sa a hirotonit în treapta preoției pe diaconul Dumitru Victor Balint, ca preot misionar în cadrul Protopopiatului Beiuș, îmbisericit pe seama bisericii cu hramul ‘Sfântul Mare Mucenic Dimitrie’, din filia Copăceni, Parohia Vărășeni. A fost un moment emoționant pentru familia tânărului preot, mai ales că, în cadrul soborului, au coliturghisit bunicul și tatăl noului hirotonit, ambii preoți cu bogată activitate pastoral-misionară, așadar trei generații preoțești din aceeași familie la aceeași slujbă. Proaspătul intrat în cler a primit și hirotesia de duhovnic. Potrivit obiceiului, îndată după terminarea Sfintei Liturghii, ierarhul Oradiei, împreună cu soborul slujitor și numeroșii credincioși prezenți au înconjurat sfântul lăcaș, rostindu-se ecteniile și rugăciunile îndătinate.
La finalul slujbei, părintele Teodor Cristea, marele eclesiarh al catedralei, a rostit un cuvânt de binecuvântare, mulțumind ierarhului pentru prezență și binecuvântare. Apoi a făcut cunoscut faptul că Octavian Popovici, unul dintre coriștii catedralei, a împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani, dar și 50 de ani de activitate neîntreruptă în corul catedralei, prilej cu care i s-a oferit o diplomă de apreciere, o icoană cu Maica Domnului și un buchet cu flori, dimpreună cu alese urări.
Grădina Maicii Domnului
Preasfințitul Sofronie a rostit un bogat cuvânt de învățătură în care a surprins, în mod fericit, locul binecuvântat și marea cinstire de care Preacurata Fecioară Maria se bucură în istoria mântuirii, în viața Bisericii noastre, în viața fiecăruia dintre noi: ‘Poporul român a iubit-o, o iubește și o va iubi mult pe Maica Domnului. Nu întâmplător, în Patericul românesc ni se istorisește că Maica Domnului s-a arătat unor pustnici care doreau să meargă să se nevoiască în muntele Athos, ce este cunoscut ca ‘Grădina Maicii Domnului’, și i-a întrebat de ce vor să meargă acolo căci și aici, în România, este grădina ei’.
Așa cum a remarcat Preasfințitul Sofronie, ‘dragostea pentru această ființă cu totul unică, din istoria mântuirii neamului omenesc, este demonstrată de mulțimea bisericilor care au hramul Maicii Domnului, căci nu există latură a țării noastre unde să nu fie o biserică închinată ei, dar și de mulțimea binecredincioaselor femei din neamul nostru care poartă cu sfințenie numele Sfintei Fecioare. Astfel, bisericile de la vechi mănăstiri din Moldova și Țara Românească, cum sunt cele de la Putna, Văratec, Govora sau Țigănești, au hramul ‘Adormirea Maicii Domnului’. Dar și în Eparhia Oradiei avem importante lăcașuri de închinare, mai vechi sau mai noi, care își prăznuiesc hramul în această zi, cum sunt Catedrala monumentală în care ne aflăm, biserica mare a Mănăstirii Izbuc sau cea a Mănăstirii ‘Sfânta Cruce’ din Oradea’.
Ierarhul a mai arătat că ‘poporul nostru socotește această sărbătoare ca sărbătoarea cea mai mare închinată Maicii Domnului, de aceea i se spune și ‘Sfântă Măria mare’, spre deosebire de Nașterea Maicii Domnului, 8 septembrie, denumită și ‘Sfântă Măria mică”.
Hramul vechii catedrale
În cuvântul său, Preasfințitul Sofronie a amintit de momentul deosebit al celebrării vechii Catedrale episcopale: ‘Dacă în ajunul praznicului am participat la slujba Privegherii la Mănăstirea ‘Sfânta Cruce’ din Oradea, biserica mare a mănăstirii având ca hram ‘Adormirea Maicii Domnului’, am găsit de cuviință ca astăzi, în ziua de prăznuire, să ne aflăm în această veche Catedrală episcopală a Oradiei, cetate de strajă a Ortodoxiei românești pe aceste meleaguri, în acest an jubiliar, când se împlinesc 90 de ani de la restatornicirea Episcopiei Oradiei, prin înalt Decret Regal emis de Regele Ferdinand I Întregitorul, la 30 august 1920′. În aceeași zi, Preasfințitul Sofronie a vizitat Parohia Livada, fostă Regele Ferdinand, din Protopopiatul Oradea, biserica parohială sărbătorindu-și hramul, prilej cu care s-a oficiat slujba Parastasului pentru pomenirea tuturor celor adormiți din parohie și Sfânta Taină a Maslului de obște. După oficierea slujbelor, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a subliniat importanța și roadele binecuvântate ale Sfintei Taine a Maslului în viața creștinilor, ce este aducătoare de tămăduire trupească și sufletească.
Bijuterie arhitecturală
Catedrala cu Lună a fost zidită între 1784 și 1790 și este o bijuterie arhitecturală, înzestrată cu o valoroasă pictură realizată de pictorul Ieremia Profeta, cu un iconostas de o valoare inestimabilă, unul dintre cele mai valoroase din această zonă a Europei. Biserica are o bogată colecție de obiecte vechi bisericești, precum și un mecanism ce arată fazele lunii în turnul bisericii. Aici este locul unde au fost întronizați episcopii Oradiei, în care au fost hirotoniți mai mulți arhierei, și care este necropolă episcopală și loc de veci pentru ctitori. Biserica cu Lună are prestigiul unui monument de primă importanță pentru ortodocșii din Bihor și este un punct de atracție cultural-turistic de prim rang.
