Biserica Memorială „Mihai Viteazul” din Alba Iulia se află pe locul vechii Catedrale mitropolitane, ctitorită de voievodul tuturor românilor, simbol al unității noastre. Centru al Mitropoliei Ardealului în secolul al XVII-lea, în care au slujit Sfinții Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, vechea catedrală avea hramul „Sfânta Treime”. Alături de biserica ctitorită de Mihai Viteazul, aici se mai aflau un lăcaș de închinare mai vechi și tipografia în care, în 1648, Sfântul Mitropolit Simion Ștefan a tipărit pentru prima dată în limba română Noul Testament.
În acest loc, unde se află Biserica Memorială, a existat un alt edificiu bisericesc, mai vechi, unde, spre sfârșitul secolului al XVI-lea, era stabilit sediul Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului. În 1587, după ce Mihai Viteazul a fost în vizită la Sigismund Báthory și a văzut că aici era o biserică destul de modestă ca sediu al Mitropoliei Ortodoxe, a hotărât ctitorirea unei catedrale. Despre această biserică nu se cunosc foarte multe detalii, nu se știe exact cum arăta, dar se pare că semăna cu biserica Mănăstirii Dealu, de la Târgoviște, a spus părintele Florin Botezan, parohul Bisericii Memoriale. „Ce s-a păstrat este un semn convențional pe o hartă făcută de arhitectul italian Visconti, cu configurația cetății, înainte de reamenajarea acesteia în stilul Vauban care s-a făcut la începutul secolului al XVIII-lea”, a adăugat preotul Botezan. Mihai s-a lovit în dorința lui de a ridica catedrala de opoziția catolicilor, majoritari în oraș. Pentru a nu intra în dispute teologice interminabile, li s-a cerut ortodocșilor și catolicilor să sfințească apa. „A cui apă va rămâne nestricată, a aceluia credința este dreaptă. Dacă apa mea va rămâne nestricată, cum nădăjduiesc să mă ajute Dumnezeu, voi n-o să vă mai împotriviți și o să-mi îngăduiți să zidesc biserica. Cu toții au strigat într-un glas: „Bine, bine, să fie așa!”” Astfel a reușit domnitorul tuturor românilor să ridice biserica din Alba.
„Hramul acestei biserici, „Sfânta Treime”, a fost dat de Mihai Viteazul, dorind astfel să ilustreze atât unitatea românilor, cât și unitatea care ar trebui să ne caracterizeze pe noi, românii, după unitatea Sfintei Treimi, unitatea de iubire care ar trebui să fie între noi”, a adăugat același slujitor. Această biserică a lui Mihai Viteazul a rezistat aproape 100 de ani până, în 1714, când a fost dărâmată, atunci când s-a refăcut cetatea Alba Iuliei de către austrieci. O parte dintre materiale de la această catedrală s-au folosit pentru construirea unei biserici, Maieri II, care a rezistat până astăzi în Alba Iulia.
Biserică ridicată în vremuri vitrege
Dacă biserica a pierit ca să facă loc cetății, episcopul Emilian Birdaș, care poate fi considerat cel de al doilea ctitor, a dorit foarte mult ca pe locul vechii catedrale să se construiască o biserică. Între timp, aici, la sfârșitul secolului al XIX-lea s-au construit câteva case de către austrieci și care erau folosite de armată.
„Un lucru demn de remarcat este faptul că, în 1986, au început demersurile pentru biserica de aici, când în București se dărâmau biserici, aici s-a dărâmat una din casele vechi pentru a se construi acest lăcaș. Astfel, în 1988, a început construirea bisericii. Acum, pentru ca să se obțină aprobările necesare, pe autorizații a apărut că se face mutarea unei biserici de lemn, veche, dintr-un sat din apropiere. Biserica a fost însă construită din nou, de o echipă de meșteri maramureșeni, cu materiale noi”, a remarcat părintele Florin Botezan.
Astfel, biserica a început să se construiască în 1988, dar a primit binecuvântare pentru a se sluji aici abia în 1992, când a început să funcționeze ca biserică pentru tineri, fără parohie. Părintele Florin Botezan slujește la această biserică din 1995, iar din 1999 s-a constituit și o mică parohie în jurul bisericii.
În anul 2006 s-a finalizat iconostasul, și atunci a fost biserica sfințită de Arhiepiscopul de Alba Iulia de atunci, Andrei, și a primit ca al doilea hram „Sfântul Siluan Athonitul”. În urma finalizării picturii în stil tradițional ortodox bizantin de către arhidiaconul Nicolae Bălan, slujitor la biserică, la data de 23 iunie 2013, în ziua marelui praznic al Pogorârii Duhului Sfânt, pictura a fost sfințită de Înaltpreasfințitul Irineu, actualul Arhiepiscop de Alba Iulia.
Cateheze și activități cu copiii
În această biserică, pe primul plan este programul liturgic, după cum a subliniat părintele, astfel că aici se slujește miercurea, vinerea, sâmbătă seara, duminica și în zilele de sărbători, precum și în ajunul sărbătorilor.
„Pe lângă asta încercăm să promovăm și studiul biblic. Avem aici un centru cultural catehetic inaugurat din 2009, intitulat „Sfântul Ioan din Kronstadt”, în cadrul căruia derulăm diverse activități. Avem și spații pentru aceste activități, la etajul casei parohiale este o sală, avem o bibliotecă și, de asemenea, o clădire nouă în apropierea bisericii. Avem activități catehetice și practice, în cadrul centrului, cu copii mici, preșcolari și școlari până în clasa a IV-a, săptămânal, miercuri seara. Ne ajută la aceste activități, tot din cadrul parohiei, educatoare, profesoare de religie, care se ocupă pe rând de aceste activități.” Copiii pregătesc, în special la marile sărbători, la Crăciun, la Paști, de hram, de Sfânta Treime, de Rusalii, programe artistice cu poezii, cântece, scenete.
Elevii mai mari participă la proiectul „Calea mântuirii” care este eșalonat în 12 întâlniri, câte una pe lună. În cadrul acestui program sunt mai multe grupe de vârstă care participă la discuții, astfel că alături de grupurile de tineri sunt și grupuri de adulți. Au fost, cu totul, în jur de 50 de persoane care s-au implicat în acest proiect, iar în luna decembrie are loc ultima întâlnire din cadrul proiectului.
„Deși la început oamenii au fost mai sceptici, era pentru ei ceva neobișnuit acest program, avem acum dorința de a continua această activitate catehetică pe linia aceasta, cu discuții, întrebări”, a spus pr. Botezan.
De asemenea, tot cu tinerii, înainte de Crăciun, în fiecare an, în jurul sărbătorii Sfântului Ioan din Kronstadt, la 20 decembrie, are loc un concert de colinde cu mai multe grupuri și alte activități. Cu tinerii au fost realizate și câteva spectacole de teatru cu teme creștine. Una dintre aceste piese a fost „Din cetatea lui Eu în cetatea lui Tu”, destul de cunoscută publicului”, a spus parohul bisericii. În această perioadă de post, copiii încep să pregătească programul de Crăciun, colindele. Aceste programe vor fi prezentate în sălile din incintă, la etajul casei parohiale, unde tot spațiul este destinat activităților bisericii și în sala pentru întâlniri.
Osemintele lui Mihai Viteazul
La Biserica Memorială are loc în fiecare an, în data de 9 august, ziua în care a fost omorât Mihai Viteazul, un parastas la care participă ierarhi, oficialități și istorici, care vorbesc despre domnitor și despre diverse aspecte legate de prezența sa în Alba Iulia.
„Există două cronici de secol XVII care spun că după ce a fost omorât pe Câmpia Turzii, după ce lucrurile s-au liniștit, trupul său a fost adus la ctitoria sa de la Alba Iulia, adică la această biserică. Ce știm sigur este că aici a fost un cimitir ortodox, pentru că s-au găsit multe oseminte când s-a făcut fundația pentru această biserică. Când a fost omorât Mihai, capul lui a fost luat de boierii Buzești și dus la Dealu, iar trupul, spun cronicile, a fost îngropat de niște vlahi, ca să nu-l mănânce câinii. Există acum la Turda o mănăstire închinată lui și un mormânt simbolic, dar există două cronici ale vremii, la mai puțin de 50 de ani după evenimente, care ne spun că trupul său a fost adus la Bălgrad, adică la Alba Iulia”, a spus părintele Botezan.
Așa cum a spus Nicolae Iorga, Mitropolia Ardealului a fost cel mai de seamă așezământ al românilor din Transilvania, inclusiv această catedrală de aici.
„Să ținem cont că în secolul al XVII-lea, după ce a ridicat această catedrală, aici au slujit cel puțin trei mitropoliți sfinți: Ilie Iorest, Sava Brancovici și Simion Ștefan. În acest loc s-au tipărit pentru prima dată Noul Testament în limba română, la 1648, apoi Psaltirea, primul abecedar, Bucoavna”, a remarcat părintele Botezan. „Apoi, după ce s-a dărâmat catedrala, aici nu a rămas mare lucru, în schimb a rămas amintirea locului plin de simboluri. Pe amplasamentul fostei catedrale s-a ridicat această biserică în memoria lui Mihai Viteazul”, a subliniat pr. Florin Botezan. (Articol publicat în săptămânalul Lumina de Duminică din data de 1 decembrie 2013, semnat de Oana Rusu și Ștefan Mărculeț)
