Mitropolitul Andrei al Clujului, Maramureșului și Sălajului a slujit vineri la hramul Mănăstirii „Sfânta Cuvioasă Elisabeta” din municipiul Cluj-Napoca, prilej cu care a numit-o „maică filocalică” pe sfânta ocrotitoare a așezământului.
„O ființă filocalică este aceea care se răstignește și înviază împreună cu Hristos”, a subliniat Înaltpreasfinția Sa, amintind că, „pe Sfânta Elisabeta, datorită vieții sale sfinte, Dumnezeu a ascultat-o. A tămăduit și a săvârșit minuni”.
În acest context, Mitropolitul Clujului a vorbit despre cele trei etape ale vieții duhovnicești: curățirea, luminarea și desăvârșirea, făcând referire la învățătura cuprinsă în cele 12 volume ale Filocaliei, traduse în limba română de Sfântul Părinte Dumitru Stăniloae.
În încheiere, ierarhul i-a îndemnat pe credincioși să devină ființe filocalice, asemenea Sfintei Cuvioase Elisabeta, urcând pe cele șapte trepte ale despătimirii: credința, frica de Dumnezeu, pocăința, înfrânarea, răbdarea, nădejdea și nepătimirea – unirea cu Hristos.
În curs de rectitorire
La final, protos. Paisie Borza, duhovnicul mănăstirii, a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântare, precum și tuturor celor implicați în rectitorirea așezământului monahal, prezentând stadiul lucrărilor la noua biserică, începute în mai 2025.
Din sobor au mai făcut parte: preotul Dumitru Boca, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Clujului; arhid. Claudiu Grama, consilier pe probleme de misiune și protocol; pr. Alexandru Constantin Ciui, protopop de Cluj-Napoca, protos. Natanael Zamfirache, slujitorul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca.
Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul vocal „Theotokos” al Parohiei Gheorghieni.
La slujbă au participat reprezentanți ai administrației locale și județene, precum și reprezentanți ai Armatei, ctitori și binefăcători, precum și numeroși credincioși.
Despre mănăstire
Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Elisabeta” din Cluj-Napoca, situată pe strada Arțarului, în cartierul Bună Ziua, a fost înființată în 1934 de vrednicul de pomenire Episcop Nicolae Ivan, la propunerea Societății Ortodoxe a Femeilor Române.
Desființat în timpul regimului comunist, așezământul monahal a fost reînființat în 2011, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Andrei.
Mănăstirea deține o copie a Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Prodromița”, adusă în 2015 de la Schitul românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos, unde se află icoana originală.
Obștea mănăstirii este condusă de stavrofora Maria Asaftei. Pe lângă programul duhovnicesc de rugăciune, monahiile desfășoară activități administrative, confecționează veșminte preoțești și pictează icoane.
Foto credit: Mitropolia Clujului / Darius Echim
