„Undeva, către 1870-1874, o tânără domnișoară a fost condusă pe ultimul său drum dincolo de Bariera Mogoșoaiei. Abia ieșise din adolescență, având o vârstă apreciată la 21-25 de ani”, scrie istoricul Adrian Majuru pe Facebook.
„Familia a ales incinta Bisericii Mavrogheni, aflată atunci în afara limitei administrative a orașului, având în spate noua Maternitate a Filantropiei, spital înființat în anul 1813, iar în față frumosul parc al Șoselei Kiseleff, un loc de plimbare cu siguranță cunoscut de tânăra noastră.”
„Obișnuia să poarte părul strâns, adunat din creștet către tâmple și lăsat să curgă în cârlionți până aproape spre umeri, după cum putem vedea și azi la portretele unor tinere femei de la mijlocul secolului al XIX-lea”, continuă istoricul.
„Ea a cunoscut numai Podul Mogoșoaiei (numele vechi al Căii Victoriei – n.red.) și nu Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu nu exista încă, dar știa, desigur, de Casa Capșa sau de Cofetăria Riegler, abia deschisă pe când viața ei se apropia de sfârșit.”
„Ceva s-a întâmplat acolo. Investigațiile sunt în curs, pentru că, în afară de arheologi, avem în echipă antropologi, restauratori și istorici. Revenim cu povestea ei, pas cu pas, în următoarea perioadă”, promite Adrian Majuru.
O descoperire în curtea bisericii
Muzeul Municipiului București a deschis un nou șantier interdisciplinar, după ce lucrările realizate în curtea Bisericii Mavrogheni din Capitală au scos la iveală, în primăvara acestui an, un sicriu vechi de metal, decorat cu îngerași metalici la colțuri.
Analizele chimice de la fața locului au detectat că materialul din care era confecționat era zincul. După îndelungi strădanii și cu multă pricepere, arheologii au reușit să scotă sicriul intact și să-l transporte ranforsat până la Laboratorul de Restaurare-Conservare al Muzeului Olteniei din Craiova.
„Laboratorul de Restaurare de la Muzeul Olteniei Craiova și specialiștii de acolo sunt printre puținii profesioniști care au rămas dedicați unei astfel de profesii. Le mulțumim și pe această cale că au răspuns pozitiv apelului nostru”, transmit reprezentanții muzeului bucureștean.
Restauratorii craioveni, conduși de dr. Leonard Ionescu a luat toate măsurile necesare pentru eliminarea oricăror pericole biologice, prin expunerea obiectului la tratamente fizice și chimice. Apoi au deschis capacul dublu al sicriului.
O parte din primele lor descoperiri este deja expusă de istoricul Adrian Majuru, care are talentul de a reînvia prin poveste lumi dispărute în negura vremurilor.
Echipa interdisciplinară promite să revină cu detalii.
Vezi și:
- Grădinița Bisericii Mavrogheni întâmpină cu un nou spațiu de joacă preșcolarii – inclusiv pe cei cu nevoi speciale
- La Parohia Mavrogheni se construiește un centru pentru copii cu sindrom Down: Bucuria lor arată prezența Duhului Sfânt
- Fotoreportaj la biserica unde a cântat Brâncuși | FOTO
Foto credit: Freepik (deschidere articol – imagine generică)
