Episcopul Ignatie al Huşilor a spus în Duminica Sfântului Grigorie Palama că atunci „Când Dumnezeu vine în sufletul tău, devii tu însuţi lumină”.
Părintele Episcop a oficiat Sfânta Liturghie în biserica „Sfântul Dumitru” din municipiul Huşi, informează Episcopia Huşilor.
În timpul omiliei duminicale, ierarhul a explicat că textul biblic de la Marcu 2:1-12 tratează trei teme prezente în viaţa omului: păcatul, suferinţa şi lumina.
În prima parte a predicii, Episcopul Ignatie a vorbit despre legătura dintre păcate şi suferinţă.
„Noi considerăm că suferinţa este un efect natural, inevitabil, al păcatului. Mentalitatea aceasta este însă una eronată! Nu oriunde este suferinţă trebuie implicit să vorbim şi despre păcat. Sunt, spre exemplu, atâţia copii nevinovaţi, care suferă.
Suferinţa nu este întotdeauna un efect inevitabil sau necesar, al păcatului. Păcatul, în schimb, este cel care cauzează suferinţa, este un vehicul al suferinţei. Unde este păcat, inevitabil va veni şi suferinţa, dar aceasta nu înseamnă că unde este suferinţă este şi păcat.
Dumnezeu, atunci când ne vindecă de o boală trupească, începe întâi cu vindecarea sufletului”, a spus Preasfinţia Sa.
Mai departe, Episcopul a prezentat învăţătura Sfântului Grigorie Palama, potrivit căruia „Dumnezeu este lumină, Se descoperă fiecăruia dintre noi în lumină şi noi suntem chemaţi să devenim lumină”.
„Dumnezeu nu este o realitate dincolo de lumea aceasta, închis undeva în zăgazurile transcendenţei. El este o realitate foarte intimă fiecăruia dintre noi, mai apropiat decât ne putem noi închipui.
Acest adevăr fundamental l-a subliniat Sfântul Grigorie Palama. Dumnezeu devine realitatea ta cea mai intimă, cea mai personală, prin lumina necreată pe care ţi-o împărtăşeşte, prin energiile necreate, prin lucrările nezidite, care nu sunt altceva decât manifestarea dragostei Lui, prezenţa Lui în lume.
Pentru că energiile necreate, lumina Lui, sunt însuşi Dumnezeu, iar nu o forţă, nu este propagarea unei energii”.
Părintele Episcop a făcut referire şi la modul în care fiecare poate deveni „un om de lumină”:
„Rugându-ne mai mult, putem deveni oameni de lumină. Devenim lumină prin bunătatea pe care o împărtăşim, prin binele pe care suntem gata să îl facem în orice clipă.
Devenim oameni de lumină mai ales atunci când ne împărtăşim cu Cel care este lumina necreată, fiinţială, cu Hristos. El este adevărata sursă a luminii noastre. Oamenii caută lumini în toate părţile. Unii idolatrizează raţiunea, însă decuplarea raţiunii de la Dumnezeu naşte monştri.
Lumina care ne împărtăşeşte iubire este cea a lui Hristos. Atunci devii un om de lumină, când iubeşti.
Putem deveni oameni de lumină dacă renunţăm la păcat, dacă începem să ne vedem propriile neputinţe. Noi, în general, vedem neputinţele celorlalţi. Când te ocupi de păcatele celorlalţi să ştii că decizi să nu fii lumină, ci întuneric”.
Foto credit: Episcopia Huşilor
