Episcopul Antonie a marcat Unirea Principatelor cu rugăciune și depunere de flori la statuia Sf. Ștefan cel Mare

Episcopul de Bălți a oficiat miercuri, împreună cu un sobor de preoți, o slujbă de Te Deum la biserica „Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena” din Corlăteni, raionul Râșcani, Republica Moldova. Momentul liturgic a fost urmat de un moment omagial la statuia Sf. Ștefan cel Mare din Bălți.

În cadrul slujbei, ierarhul a mulțumit pentru binefacerile revărsate de Bunul Dumnezeu asupra poporului român și le-a adresat celor prezenți felicitări cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române prin alegerea simultană a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și apoi și al Țării Românești.

PS Antonie a amintit că Unirea din 1859 a constituit o prefigurare, o pregătire a Marii Uniri din 1918, când Basarabia a revenit la Patria-Mamă, România.

Episcopul Antonie și un sobor de preoți din eparhie au oficiat miercuri, 24 ianuarie 2024, o slujbă de Te Deum la împlinirea a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române. Foto: Episcopia de Bălți

După slujbă, Preasfințitul Părinte Antonie și soborul de preoți slujitori au mers la statuia Sfântului Voievod Ștefan cel Mare din centrul orașului Bălți, unde au depus flori.

Sf. Ștefan cel Mare, simbol al unității românilor

În 1871, sfântul voievod a fost plasat în centrul Serbării de la Putna a Românilor de Pretutindeni, „pentru că el simboliza unitatea românească”, a explicat, într-o conferință, acad. Ioan-Aurel Pop.

„Ștefan cel Mare a stăpânit aproape 100 de sate și două cetăți mari în Ardeal de-a lungul vremii. Era al patrulea om ca bogăție din Ardeal. Iar un împărat din vremea aceea de la Viena s-a înțeles cu el să devină guvernator al Transilvaniei.”

Miercuri, 24 ianuarie 2024, la 165 de ani de la Unirea Principatelor Române, Episcopul Antonie a depus flori la statuia Sf. Ștefan cel Mare din Bălți, Rep. Moldova. Foto: Episcopia de Bălți

De asemenea, „în Cronicile Țării Românești, Ștefan figurează 17 ani ca voievod al Țării Românești, pentru că de atâtea ori a intervenit în Țara Românească să pună domn credincios și pravoslavnic, care să nu se dea cu turcii”.

Sfântul domnitor apare astfel „nu numai domn al Moldovei. Apare conducător al Transilvaniei și domn al Țării Românești. N-a fost efectiv, nu a reușit să le pună la un loc, dar a reușit să le conducă, să le domine”, a mai explicat istoricul.

Sf. Ștefan cel Mare a întemeiat și Episcopia de la Vad, strămoașa actualei Arhiepiscopii a Vadului, Feleaclui și Clujului.

Vezi și:

Foto credit: Episcopia de Bălți

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews

Comentarii Facebook


Știri recente