Ep. Melchisedec Ștefănescu, 200 de ani de la naștere: Promotorul unirii românilor și al autocefaliei Bisericii naționale

Miercuri se împlinesc 200 de ani de la nașterea Episcopului Melchisedec Ștefănescu, neobosit promotor al Unirii Principatelor și al autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

Este important de menționat că marele ierarh a fost rodul unei familii numeroase și binecredincioase. Părinții săi au fost Parohul Petrache Ștefănescu din Gârcina, județul Neamț, și prezbitera Anastasia. Familia a avut 11 copii în total, din care cinci au devenit monahi, ceea ce arată duhul în care au fost crescuți.

A studiat la Academia de Teologie de la Kiev, înființată de Petru Movilă, apoi a fost profesor de patristică, drept canonic, liturgică și teologie comparată la Socola, care a devenit în perioada respectivă cel mai bun seminar teologic din țară și prima școală din Principatele Române cu predarea în limba română, la nivelul unei adevărate academii teologice.

A fost ales membru în Divanul Ad-Hoc în 1857 și a sprijinit reformele lui Al.I. Cuza. În 1860 a fost numit Ministru al Cultelor, fiind și membru de drept în Senatul României. În 1870 a devenit membru al Academiei Române.

Locțiitor de episcop la Huși (1861 – 1864), fiind hirotonit arhiereu cu titlul „Tripoleos” în 1862, locțiitor (1864), a fost apoi numit, prin decret semnat de Al.I. Cuza, episcop al noii eparhii a Dunării de Jos, cu reședința în Ismail (1865-1879). În 1879 a fost ales episcop al Romanului.

„O contribuție importantă a avut Episcopul Melchisedec și la întocmirea Legii Organice din 1872, prin care s-a constituit Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”, scrie Arhimandritul Ioanichie Bălan în Patericul românesc.

„Tot la stăruința sa și în urma memoriului compus de el către Patriarhia Ecumenică din Constantinopol, s-a sfințit pentru prima dată în țara noastră Sfântul și Marele Mir, în anul 1882.”

„Aceeași deosebită contribuție a avut marele ierarh și la dobândirea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Ca urmare a Actului Sinodal întocmit de el cu multă înțelepciune, în primăvara anului 1885 se recunoaște autocefalia Bisericii noastre”, mai semnala Arhim. Ioanichie Bălan.

„Din donația lăsată de el, s-au construit în anii următori, după dorința sa, o grădiniță de copii și o școală de cântăreți bisericești, alături de Episcopie, în care se primeau, cu întreținere gratuită, numai copii orfani.”

Ierarhul odihnește în parcul din Roman care îi poartă numele. Peste mormântul lui a fost construită o capelă. Foto: Ziarul Lumina

A trecut la Domnul în 16 mai 1892 și este înmormântat la Roman, în capela din incinta parcului care îi poartă numele.

Cu trei ani înainte de plecarea la Domnul, ierarhul a redactat un testament în care cerea înființarea unei fundații pe un teren lăsat de el Bisericii. Azi, întregul ansamblu din Roman al Fundației Melchisedec (Strada Alexandru cel Bun la nr. 4) este declarat monument istoric.

Desființată de guvernul comunist, Fundația „Episcop Melchisedec” a fost reînființată după 1990, iar clădirile ei au fost renovate cu fonduri europene. Începând din 2012, în ele funcționează Centrul de zi „Episcop Melchisedec” pentru copii aflați în situație de risc și Centrul social multifuncțional „Episcop Melchisedec”.

Fundația, împlinind testamentul lăsat de Episcopul Melchisedec Ștefănescu, a mai înființat la Roman Grădinița cu Program Prelungit Episcop Melchisedec și Școala Primară Mușatinii. La Bacău, a înființat Centrul de zi pentru copii „Sf. Ioan Botezătorul”.

Vezi și: