O echipă a Departamentului de Arheologie al Universității Sapienza din Roma a investigat luna trecută amenajarea paleocreștină a zonei din jurul Sfântului Mormânt al Domnului de la Ierusalim.
Echipa a săpat în fața ediculului care adăpostește Sfântul Mormânt, dezvăluind două trepte de marmură albă în fața cărora se întindea, la începutul erei creștine, o podea de lespezi, ale căror urme au fost găsite în mortarul de preparare.
Această podea se continua pe o distanță de aproximativ 6 metri spre est, până când se alătura unui plan de blocuri mari de piatră albă, bine netezite, dispuse pe direcția nord-sud.
Această dispunere reprezintă aspectul final al Rotondei la sfârșitul secolului al IV-lea, după cum a fost datat de tezaurul de monede găsit sub pardoseala de plăci din piatră. Cele mai „recente” monede sunt emise de Împăratul Valens (364-378).
Restaurarea pardoselii din interiorul ediculului a permis curățarea arheologică sub dale. În Capela Îngerului, o podea din plăci de marmură gri se sprijinea direct pe peretele de stâncă. În ceea ce privește lespedea de marmură, a rămas foarte puțin sub soclul actualului Edicul.
S-au mai găsit fragmente de zid cu orientarea nord-sud. Acesta trebuie să fi format bazele incintelor liturgice menționate de Pelerina Egeria la sfârșitul secolului al IV-lea.
Puțin mai spre centru, tăieturi în stâncă marchează poziția micului altar care susținea o parte din piatra de închidere a mormântului.
Între Capela Îngerului și Sf. Mormânt, prelucrarea rocii și puținele rămășițe de placare a pereților de marmură permit reconstituirea configurației deschiderii camerei. Aceasta avea o mică absidă spre capela propriu-zisă.
Echipa a fost condusă de Prof. Francesca Romana Stasolla. Săpăturile au fost realizate timp de șapte zile și șapte nopți, pentru a nu bloca prea mult timp vizitarea Sfântului Mormânt.
Foto credit: Gianfranco Pinto Ostuni
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
