Congres internațional la Patriarhia Română

La Palatul Patriarhiei au început ieri, 3 octombrie 2013, lucrările Congresului Internațional de Teologie „Receptarea operei părintelui Dumitru Stăniloae astăzi”.

Sesiunea festivă din Aula Mare „Teoctist Patriarhul”, moderată de Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a fost deschisă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în prezența reprezentanților instituțiilor statului, a ierarhilor, oamenilor de cultură și a participanților din țară și străinătate.

Tot ieri a avut loc și vernisarea expoziției „Opera părintelui Stăniloae”. Astăzi, lucrările continuă în Sala „Conventus” din Palatul Patriarhiei, informează Ziarul Lumina.

Sesiunea festivă deschisă de către Patriarhul României, care a rostit cuvântul „Anul comemorativ «Dumitru Stăniloae» – recunoștință, comuniune și conlucrare”, a continuat cu mesajul transmis din partea Secretariatului de Stat pentru Culte de Victor Opaschi, secretar de stat, care a subliniat că evocarea personalității celui mai de seamă teolog român modern reprezintă un imens serviciu adus societății românești, care are din ce în ce mai multă nevoie de modele, iar astfel de modele nu trebuie să fie puse în vitrină și contemplate cu melancolie, ci reactualizate și promovate în permanență. „Este rolul teologilor să scoată în evidență virtuțile sale duhovnicești. Eu însă vreau să subliniez că părintele Stăniloae leagă Occidentul raționalist de Orientul contemplativ. Astăzi, părintele Stăniloae nu mai este doar celebrul teolog român. El este un european care oferă țării noastre vocație europeană deplină și ne individualizează ca națiune. Părintele Stăniloae a ridicat teologia românească la rang de știință. A știut poate cel mai bine să așeze într-un singur discurs, deopotrivă duhovnicesc și științific, religiozitatea atât de profundă a românilor. A legat în același discurs teologic trăirea credinciosului simplu de la țară de teoriile complexe ale filosofiei germane. A explicat viața în Hristos atât pe înțelesul intelectualilor, cât și pe cel al oamenilor simpli. Pentru mine, părintele Stăniloae este chiar mai actual în secolul al XXI-lea decât în secolul trecut”, a spus Victor Opaschi.

Datorită rigorii sale științifice și probității sale intelectuale, opera părintelui Dumitru Stăniloae este cunoscută astăzi și în mediul academic occidental și nu numai. Complexitatea personalității și operei sale a determinat primirea părintelui Dumitru Stăniloae în Academia Română. În acest sens, acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, l-a numit pe părintele Stăniloae cel mai mare filosof-teolog al României, dar și un mare patriot. „Ca slujitor al științei, m-am oprit asupra următoarelor cuvinte ale părintelui Stăniloae: «Să vorbim despre știință și credință. Știința ne lasă închiși în descrierea legilor diferitelor existențe, dar nu vrea să știe că aceste legi trebuie să fie de la Cineva mai presus de legi. Ea nu explică nimic, descrie numai. Descrie mai mult legile lumii materiale. În secolul al XIX-lea se credea că știința poate să cunoască și cele spirituale, dar nu le poate cunoaște». La aceste cuvinte ale părintelui Stăniloae ar trebui să se gândească fiecare om al științei”, a subliniat acad. Ionel Haiduc.

Mesajul din partea Universității București a fost transmis de către prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul acestei instituții, care a subliniat complexitatea spiritualității noastre ortodoxe și contribuția marelui teolog român, ce s-a impus prin profunzimea spirituală, prin investigarea completă a izvoarelor și claritatea expunerii. „Părintele Stăniloae este, prin copleșitoarea sa operă și prin influența pe care a exercitat-o, cel mai important și fecund teolog ortodox al veacului al XX-lea (…). Savant de o adâncă și subtilă cultură teologică și umanistă, suflet cald și luminat, de o rară blândețe, bunătate și sensibilitate, așa cum îl evocă cei care îl descriu și l-au cunoscut, părintele Dumitru Stăniloae nu concepea teologia altfel decât ca pe o întâlnire autentică și vie a oamenilor obișnuiți cu Dumnezeu Cel viu. Forța mereu actuală a teologiei părintelui Stăniloae izvorăște din puterea iubirii. Opera sa poate fi interpretată ca un răspuns dat iubirii lui Dumnezeu. Fără îndoială că și studierea, exegeza și descifrarea semnificațiilor operei părintelui Dumitru Stăniloae izvorăsc din aceeași iubire pentru înțelegere, cunoaștere și adevăr, pe care exegeții săi o arată față de ideile profesorului și față de dezvoltarea lor. Așa cum spunea chiar profesorul însuși, teologia sa își va împlini rostul prin plămădirea și cultivarea în sufletele și mințile celor care se apleacă asupra ei a puterii iubirii de a dezvolta ideile teologice”, a reliefat prof. univ. dr. Mircea Dumitru.

Comunicări științifice

După sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor congresului au urmat trei comunicări științifice. Pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, a vorbit despre receptarea operei părintelui Dumitru Stăniloae în teologia academică românească, arătând că aceasta „reprezintă o realitate sigură și de mare amplitudine, ilustrată la nivel național în cadrul învățământului teologic universitar prin interesul manifestat de profesorii de teologie dogmatică de a utiliza, fructifica și promova în rândul studenților contribuția inegalabilă a gândirii celui mai cunoscut, tradus, comentat și interpretat teolog ortodox român”.

Pr. prof. univ. dr. Ioan Teșu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, a vorbit despre receptarea operei părintelui profesor Dumitru Stăniloae în viața și spiritualitatea monahală, prezentându-l pe marele teolog român drept istoric și aghiograf al monahismului ortodox. În comunicarea sa științifică, părintele Ioan Teșu a amintit o serie de aprecieri ale unor ierarhi și monahi cu viață îmbunătățită privind modelul sublim de viață duhovnicească și de gândire teologică al părintelui Dumitru Stăniloae, concluzionând: „Părintele Stăniloae este un dar de mare preț, făcut de Dumnezeu Ortodoxiei întregi, în vremuri de relativizare a valorilor morale și spirituale. Operele sale transmit, †¹†¹cu putere multă†º†º, îndemnul la descoperirea și prețuirea, la aflarea și practicarea idealului de viață creștin – mântuirea. În măsura în care va reuși să evalueze autentic înalta și duhovniceasca învățătură a părintelui profesor Dumitru Stăniloae, omul contemporan, fie el monah sau mirean, și nu doar teolog, va avea șansa de a-și redescoperi vocația sa sfântă; se va redescoperi pe sine în ceea ce are mai sfânt și adânc, mai bun și mai înalt”.

Doamna Elena Solunca-Moise, redactor principal al revistei „Academica” a Academiei Române și purtător de cuvânt al acestei instituții, a prezentat comunicarea cu titlul „Receptarea operei părintelui profesor Dumitru Stăniloae în cultura laică”, descriindu-l drept „un teolog desăvârșit al iubirii într-o vreme a urii, al comuniunii într-o vreme a individualismului feroce și al rugăciunii neîntrerupte, sârguitoare și lucrătoare într-o vreme în care se vorbește mai mult despre Dumnezeu decât cu Dumnezeu”. Domnia sa a arătat sinteza moștenirii lăsate de părintele Stăniloae: „Ne-a învățat să fim contemporani cu veșnicia”.

Diploma și medalia omagială „Părintele Dumitru Stăniloae”

Sesiunea a II-a a Congresului internațional a fost moderată în Aula Mare a Palatului Patriarhiei de Înaltpreasfințitul Laurențiu, Mitropolitul Ardealului. Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre contribuția părintelui Dumitru Stăniloae la conturarea unei teologii liturgice prin monumentala lucrare „Spiritualitate și comuniune în Liturghia ortodoxă” care oferă în teologia ortodoxă românească cel mai important comentariu la Sfânta Liturghie. „Teologia părintelui Stăniloae este o teologie vie, care a fost trăită în viața profesorilor noștri, în activitatea lor, dar și a studenților. Din punct de vedere liturgic, o mare lucrare a părintelui este volumul «Spiritualitate și comuniune în Liturghia ortodoxă», care ne-a ajutat enorm de mult și ne ajută și în prezent ca să pătrundem în tainele celei mai importante slujbe a cultului nostru: Taina Sfintei Liturghii. Din punct de vedere personal, ne-am concentrat amintirile și prețuirea noastră pentru părintele printr-o mică sintagmă: «blândețea iubitoare a slujitorului erudit». Am cunoscut și ne-am împărtășit de acea blândețe, care exprima atâta prețuire față de noi, cei care urcasem o treaptă mică pe scara teologiei”, a spus IPS Mitropolit Laurențiu.

Personalitatea părintelui Dumitru Stăniloae a fost evocată de Lidia Stăniloae, fiica teologului român, care a rostit un bogat cuvânt plin de mărturii personale inedite despre viața din familia părintelui Stăniloae. „Părintele Stăniloae iubea munții și în copilăria mea i-am urcat des împreună. Se oprea din loc în loc și se uita împrejur: «Doamne, ce frumos este!», ne spunea; «Ce minunată e lumea pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu!» Această capacitate de a sesiza minunea creației l-a însoțit toată viața, l-a caracterizat în tot ceea ce a făcut. A primit de la Dumnezeu darul de privi în profunzime ceea ce ne înconjoară și de a înțelege că în orice vedem se manifestă puterea lui Dumnezeu. Avea convingerea că El ne-a lăsat o lume a minunilor și că trebuie să fim conștienți de acest dar care reflectă dragostea Creatorului pentru creația sa, dar ale cărui semnificații sunt mult mai adânci decât ceea ce noi, prin înțelegerea noastră limitată, ni se pare că putem explica”, a spus Lidia Stăniloae.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat, în semn de prețuire pentru contribuția pe care o aduc la promovarea operei și gândirii părintelui Dumitru Stăniloae, Diploma și Medalia omagială „Părintele Dumitru Stăniloae” doamnei Lidia Stăniloae și profesorului Mircea Dumitru, rectorul Universității București. Toți cei prezenți în Aula „Teoctist Patriarhul” au vizionat la sfârșitul sesiunii filmul documentar „Părintele profesor Dumitru Stăniloae”, realizat de Televiziunea Trinitas a Patriarhiei Române.

În cea de-a doua parte a zilei, lucrările congresului s-au desfășurat în Sala „Conventus” din Palatul Patriarhiei. Cea de-a treia sesiune a fost moderată de IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, și a reunit comunicările științifice ale PS Mitrofan Kodic, Episcopul sârb al Americii de Est („Privire comparativă între teologia părintelui Dumitru Stăniloae, teologia Sfântului Nicolae Velimirovici și cea a cuviosului Justin Popovici”), prof. univ. dr. Hermann Pitters („Receptarea operei părintelui Stăniloae în spațiul german”), pr. dr. Jean Boboc („Receptarea operei părintelui Stăniloae în spațiul francofon”), pr. dr. Ioan Ioniță („Aspecte ale receptării teologiei părintelui Stăniloae în spațiul nord-american”) și prof. univ. dr. Christos Arabatzis („Receptarea operei părintelui Dumitru Stăniloae în mediul academic grecesc”). Cea de-a patra și ultima sesiune a zilei de congres internațional a fost moderată de conf. univ. dr. Cristinel Ioja, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Arad. Comunicările științifice au fost susținute de arhim. prof. Marcel Pavuk („Învățătura despre patimi și lupta împotriva acestora în operele părintelui Dumitru Stăniloae și ale asceților ruși din sec. XIX: analiză comparată”), conf. univ. dr. Ciprian Streza („Importanța viziunii liturgice și ascetice a părintelui Dumitru Stăniloae privind chemarea omului de a intra prin Hristos la Tatăl, în stare de jertfă”) și conf. univ. dr. Emil Bartoș („Doctrina despre justificare prin credință în teologia ortodoxă și reformată. Un studiu comparativ între gândirea părintelui Dumitru Stăniloae și Jean Calvin”).

Lucrările Congresului de Teologie, intitulat „Receptarea operei părintelui Dumitru Stăniloae astăzi”, continuă cu sesiunile V-VIII desfășurate în Sala „Conventus” din Palatul Patriarhiei, urmând a se încheia mâine, 5 octombrie, cu slujba parastasului oficiată la mormântul părintelui Dumitru Stăniloae de la Mănăstirea Cernica.

Comentarii Facebook


Știri recente