Comori ale Patrimoniului. Muzeul Mănăstirii Samurcășești

Grija pentru valorile de patrimoniu cultural bisericesc a determinat Arhiepiscopia Bucureștilor să înființeze 14 muzee și colecții de artă bisericească și 4 depozite de conservare a patrimoniului bisericesc. Jurnalul TRINITAS TV prezintă, începând de astăzi, 13 februarie 2013, un serial despre cele mai importante dintre ele.

Primul episod este dedicat unui așezământ aflat la nici 20 de kilometri de București, în comuna Ciorogârla: muzeul Mănăstirii Samurcășești. Aici există o importantă colecție de artă religioasă și un consistent fond de carte veche din protopopiatele din Ilfov și Giurgiu.

„În muzeul mănăstirii sunt obiecte cu care a fost înzestrată mănăstirea de ctitor, însă cele mai multe sunt donații. Dintre cel cu care a fost înzestrată mănăstirea de ctitor avem o icoană din argint din secolul al XVIII-lea care a fost găsită în conacul ctitoricesc și este împărțită în patru registre. În primul registru Sfânta Treime, apoi patriarhul Avraam cu sufletele drepților înconjurat de arhierei și Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena, dar și Sfântul Dimitrie și Sfântul Gheorghe „, a explicat Monahia Paisia Țocu, ghidul Mănăstirii Ciorogârla.

De numele și de viața Mănăstirii Samurcășești sunt legate evenimente de seamă din istoria românilor. Pe 17 martie 1821, pandurii lui Tudor Vladimirescu aveau să înnopteze la Ciorogârla, pentru ca a doua zi seara să ajungă la Cotroceni. Aici, Vladimirescu a pregătit Proclamația adresată locuitorilor orașului București. Mărturii ale trecerii revoluționarului pe aici se mai văd și astăzi.

În decursul anilor, așezământul a avut și un important rol socio-cultural, prin înființarea unei școli primare pentru copiii din sat și fetele orfane din mănăstire. Învățătoare era maica Sofia Heliade Rădulescu, stareță a mănăstirii în perioada 1894-1909. Și această perioadă este surprinsă de tablourile muzeului.

În 1808, când a fost ridicată prima biserică a Mănăstirii, aici era un loc retras, acoperit de pădurea Cotroceni, parte a vestiților Codri ai Vlăsiei. Astăzi, după 2 secole, mănăstirea a ajuns să fie înconjurată de casele locuitorilor din comuna Ciorogârla. Biserica actuală a Mănăstirii datează de la jumătatea secolului al XX-lea, fiind ctitorită pe locul unei vechi biserici ridicate de familia boierului de origine greacă, Samurcaș.

Comentarii Facebook


Știri recente