Tricentenarul martiriului Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu proclamat pentru anul acesta de Sfântul Sinod a prilejuit numeroase manifestări care au adus în lumină personalitatea domnitorului martir Constantin Brâncoveanu și a ceea ce avea să se numească după secole, nu fără uimire, „epoca brâncovenească”.
Pe această linie comemorativ-omagială s-a înscris și Colocviul științific internațional „Epoca lui Constantin Brâncoveanu în context sud-est european: Biserică, Societate, Geopolitică” organizat, în perioada 12-14 iunie, de trei instituții de prestigiu din Sibiu și București: Arhiepiscopia Sibiului, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, informează „Ziarul Lumina”.
Colocviul s-a deschis joi dimineața în capela Facultății de Teologie, cu o slujbă de Te Deum oficiată de Preasfințitul Andrei Făgărășanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Binecuvântarea cercetătorilor veniți din țară și de peste hotare, a profesorilor facultății, precum și a altor numeroși participanți, a continuat prin cuvântul de deschidere adresat de Înaltpreasfințitul Laurențiu, Mitropolitul Ardealului. Înaltpreasfinția Sa a subliniat necesitatea înțelegerii și aprofundării dimensiunii jertfelnice a vieții marelui voievod Constantin Brâncoveanu și diversitatea formelor prin care domnitorul martir și-a asumat slujirea lui Hristos și a Bisericii. Cuvântările inaugurale au continuat în Aula „Mitropolit Ioan Metianu” a Facultății de Teologie și au fost rostite de către: prof. dr. Nicolae Șerban Tanașoca, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, pr. acad. Mircea Păcurariu, pr. prof. Aurel Pavel, decanul Facultății de Teologie, și pr. prof. Nicolae Chifăr, după care s-a continuat programul prestabilit al comunicărilor.
Trecem în revistă cercetătorii și titlurile comunicărilor acestora din prima zi a colocviului, 12 iunie: prof. dr. Paschalis Kitromilides (Universitatea din Atena) – „Constantine Brâncoveanu and Greek learning”, prof. dr. Nicolae Șerban Tanașoca – „Reminiscențe ideologice și sugestii literare bizantine în epoca brâncovenească”, prof. dr. Vera Tchentsova (Paris) – „Le clergé grec et la Russie Å• lâépoque du prince Brâncoveanu: le témoignage des archives russes”, dr. Lia Brad-Chisacof (ISSEE) – „Despre piesa de teatru „Doamna””, arhid. prof. dr. Ioan I. Ică jr. – „O apologie a Sfântului Grigorie Palama în Ungrovlahia Sfântului Constantin Brâncoveanu și contextul ei european”, pr. prof. dr. Nicolae Chifăr – „Contextul politic bisericesc sud-est european în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu”, dr. Andrei Timotin (ISSEE), „Studiul geografiei istorice în epoca brâncovenească”, arhim. dr. Policarp Chițulescu – „Două cărți rare tipărite la Veneția cu cheltuiala lui Constantin Brâncoveanu”, monahia dr. Atanasia Văetiși – „Mănăstiri și viața monahală în Bucureștiul epocii brâncovenești”. După încheierea primei zile de comunicări, s-a mers în excursie documentară la Rășinari, unde au fost vizitate Biserica „Sfânta Parascheva”, casa arhierească și muzeul etnografic organizat de parohia ortodoxă din localitate, precum și cavoul unde a fost înmormântat Sfântul Andrei Șaguna, mitropolitul Transilvaniei. Seara s-a încheiat cu o scurtă preumblare prin împrejurimile pitorești ale Rășinarilor.
A doua zi, vineri, 13 iunie, în sala profesorală a Facultății de Teologie au continuat comunicările în plen. Prima susținere a avut-o prof. dr. Alexandru Kopirovski (Moscova) – „On the Byzantine and Western European influences in the works by Simon Ushakov, Head of the Icon painting workshop in the Moskow Kremlin”, dr. Mihai Țipău (ISSEE) – „Sabiile brâncovenești”, dr. Ioana Iancovescu – „Ce este mai cuviințat pravoslavnicului stăpân, decât a înfrumuseța pre cei de sub ascultarea lui, mai nainte de toate, cu blagocestiia?”, pr. prof. dr. Octavian Moșin (Chișinău) – „Influența epocii brâncovenești în spațiul pruto-nistrean”, pr. prof. dr. Dorin Oancea – „Martiriul – realitate religioasă universală sau specific creștină?”, dr. Cristina Feneșan (ISSEE) – „Condamnarea la moarte a Brâncovenilor în concepția juridică otomană”, prof. dr. Ioana Feodorov (ISSEE) – „Noi considerații privitoare la tipăriturile pentru arabii ortodocși sub patronajul lui Constantin Brâncoveanu”, dr. Petre Guran – „Constantin Brâncoveanu și stilul cultural național”. Cea de-a doua zi a colocviului s-a încheiat cu o excursie documentară în localitatea Ocna Sibiului unde a fost vizitată frumoasa biserică ctitorită de Sfântul Constantin Brâncoveanu în 1701 care păstrează și un portret al domnului din 1723. Bunăvoința și ospitalitatea harnicilor ocneni au fost încununate de autoritățile locale împreună cu părintele consilier Savu Popa, slujitor în această străveche așezare, și de fiii săi Savu și Ștefan.
Sâmbătă, 14 iunie, în a treia zi a colocviului, întreg grupul de cercetători s-a deplasat la Făgăraș, la minunata biserică ridicată în 1697 de către domnitorul martir Constantin Brâncoveanu, în care se păstrează intacte catapeteasma și icoanele, precum și porțiuni întregi de frescă. Următoarea oprire s-a făcut la cunoscuta Mănăstire Sâmbăta de Sus, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie a Sfântului Constantin Brâncoveanu. Aici, întâmpinați cu multă bunăvoință de părintele arhim. Ilarion Urs, starețul mănăstirii, cercetătorii au vizitat frumoasa incintă brâncovenească a chinoviei construită prin osteneala vrednicului de pomenire Antonie Plămădeală, fost mitropolit al Transilvaniei, precum și muzeul și bogata bibliotecă din clădirea Academiei Sâmbăta, ctitorii ale aceluiași harnic mitropolit. În sala de conferințe a Academiei Sâmbăta au fost formulate concluziile colocviului, s-a stabilit traducerea într-o limbă de circulație internațională și publicarea tuturor textelor comunicărilor făcute, într-un volum care să fie distribuit în circuitul științific internațional. Organizarea și atmosfera colocviului, datorate în mare parte domnului lect. dr. Ioan Ovidiu Abrudan și celorlalți organizatori, au fost deosebit de plăcute. În contextul înaltei ținute științifice a comunicărilor membrilor Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și ale celor ai Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu s-au purtat dialoguri constructive, s-au comunicat date inedite și s-au derulat imagini puțin știute, privitoare la epoca inițiată de domnia voievodului martir Constantin Brâncoveanu, totul derulându-se într-un cadru sărbătoresc, adesea luminat și îmbogățit prin rugăciunile făcute împreună, totul conducând spre noi perspective de cercetare.
