Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălți, a oficiat joi o slujbă de pomenire pentru renumitul cobzar Barbu Lăutaru. Parastasul a fost oficiat la Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Iași, unde este înmormântat rapsodul popular.
Slujba a fost urmată de un moment artistic susținut de Orchestra „Barbu Lăutaru” de la Palatul de Cultură din Municipiul Bălţi.
Comemorarea marelui cântăreţ a fost organizată de către Departamentul Minorități al Sectorului de Misiune, Statistică şi Prognoză Pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor (reprezentant Pr. Alexandru Baciu) în colaborare cu ASCOR Iaşi.
În cadrul evenimentului au vorbit: PS Antonie, Episcop de Bălţi, Pr. Gheorghe Popa, parohul bisericii Sf. Ioan Zlataust din Iaşi, Elena Motaș, reprezentantul romilor în cadrul Prefecturii Iaşi, Margareta Herțanu, președintele Asociației ProRoma din Iași, Arhim. Nicodim Petre, Consilierul Sectorului de Misiune, Statistică şi Prognoză Pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor, Mihail Verhovețchi, conducător artistic al Orchestrei de muzică populară „Barbu Lăutaru” de la Palatul de Cultură din Municipiul Bălţi.
Barbu Lăutaru s-a născut în a doua jumătatea a secolului XVIII, într-o familie de lăutari de etnie romă. Staroste al lăutarilor din Moldova timp de 40 de ani, Barbu Lăutaru a contribuit la formarea şi îmbogăţirea muzicii populare românești de tip lăutăresc.
A stârnit admiraţia lui Franz Liszt cu prilejul trecerii acestuia prin Moldova, în iarna anului 1847. Săptămânalul francez „La Vie parisienne” relata că Barbu Lăutaru a reprodus o improvizaţie de-a compozitorului maghiar, la o primă audiţie, în cadrul întâlnirii lor de la conacul vistiernicului Alecu Balş. „Dumnezeu te-a făcut mai mare decât mine”, i-ar fi spus compozitorul.
Mormântul lui Barbu Lăutaru a fost descoperit în anul 1968, cu ocazia unor săpături efectuate la biserica Zlataust din Iași.
Foto credit: Episcopia de Bălți
