Avrigul, mândră localitate din salba aşezărilor ce împodobesc poalele Munţilor Făgăraş, păstrează până astăzi mărturii ale vieţii spirituale şi culturale româneşti din vremuri străvechi. Aflat la doar 26 de kilometri de Sibiu, pe drumul ce leagă cetatea transilvană de cea a Făgăraşului, oraşul a avut de timpuriu o importanţă aparte în această parte de sud a Transilvaniei, pe meleagurile unde Oltul îşi croieşte drum printre crestele munţilor spre a coborî spre Muntenia. Descoperirile arheologice au scos la iveală mărturii istorice datate din epoca bronzului, menţionează istoricul Nicolae Stoicescu în monumentala lucrare intitulată „Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Transilvania“. Chiar dacă nu s-au găsit urme ale epocii romane, se păstrează până în prezent denumirea de „Cetate“ pentru un loc al aşezării transilvane. Nicolae Stoicescu menţionează în aceeaşi lucrare că Avrigul a fost la început o localitate românească, ce dăinuieşte din „terra Blachorum“, descoperindu-se urme ale vechilor aşezări în locuri precum „La arinii căşilor“ sau „ogrăzile avrigenilor“.
Mai multe detalii în „Ziarul Lumina”.
