Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul a slujit de sărbătoarea Sfântului Paisie de la Neamț în Biserica Șerban Vodă din Capitală.
Cu ocazia hramului de toamnă al lăcașului de cult, la strana bisericii a fost invitată cântăreața Ribale Wehbé din Liban. Ea a oferit răspunsurile liturgice alături de psalții Marian Știrbei și Sebastian Heltianu.
„Când am auzit că răspunsurile la strană nu sunt date doar în limba română, ci și în greacă și arabă, m-am gândit la obștea multinațională a Sfântului Paisie”, a spus PS Varlaam Ploieșteanul.
Ierarhul a explicat că sub oblăduirea duhovnicească a Sfântului Paisie Marea Lavră a Neamțului devenise în secolul 18 „centrul monahismului răsăritean”: „În obștea sa erau aproape o mie de călugări din națiuni diferite: români din cele trei provincii, români din sudul Dunării, ruși, ucraineni, greci, bulgari, sârbi și din alte naționalități”.
„În obștea multinațională a Sfântului Paisie de la Neamț s-a creat acest model extraordinar unde oameni aparținând unor neamuri diferite au alcătuit o singură familie duhovnicească și unde s-au făcut atâtea osteneli duhovnicești și intelectuale”, a spus ierarhul referindu-se la traducerea Filocaliei și a altor scrieri sfinte.
Pe aceeași linie a bunei colaborări dintre ortodocșii de diferite neamuri, ierarhul a amintit „un schimb” providențial între poporul ucrainean și cel român: „Moldoveanul Petru Movilă a ridicat nivelul culturii în Ucraina prin înființarea Academiei de la Kiev și Ucraineanul Paisie din Poltava care a întărit și revoluționat viața monahală din Țările Române și din întreaga lume ortodoxă”.
Ambii au fost trecuți în calendarul Bisericii Ortodoxe Române în același an, 1988.
„Iată un schimb între popoarele ortodoxe care ne îndeamnă și pe noi la o atitudine frățească mai ales în aceste momente deosebit de tragice pentru poporul ucrainean”, a spus PS Varlaam.
Biserica Șerban Vodă deține un fragment din moaștele Sfântului Paisie de la Neamț. Lăcașul de cult mai are hramurile „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfântul Luca al Crimeii”.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
