Calendar Ortodox, 8 octombrie

Sfânta Cuvioasă Pelaghia

Sfânta Pelaghia a trăit în Antiohia, în a doua jumătate a secolului al V-lea. Înainte de convertirea ei la creștinism, era o femeie de moravuri ușoare și strânsese o avere considerabilă pe care o folosea pentru a-și împodobi trupul. Avea, de asemenea, mulți slujitori care o însoțeau în plimbările sale prin cetate.

Odată, a trecut cu alaiul său prin fața Bisericii Sfântul Iulian, unde Sfântul Nonnos, episcop de Edessa (10 noiembrie), predica unei adunări numeroase. Creștinii întorceau capul ca să nu o vadă pe femeie și pe însoțitorii ei, dar Sfântul Nonnos a privit către ea, a plâns pentru soarta ei și s-a rugat lui Dumnezeu să o aducă la credință.

A doua zi, Pelaghia a revenit la biserică și a ascultat predica Sfântului Nonnos despre judecata de obște și chinurile iadului. Cuvintele episcopului au atins inima femeii în care s-a trezit dragostea pentru Hristos.

I-a scris episcopului, rugându-l să nu o disprețuiască și să o primească pentru a-i vorbi. După ce a căzut la picioarele Sfântului Nonnos și și-a mărturisit public păcatele, Pelaghia a fost botezată și dată în grija unui monahii numite Romana. Aceasta a povățuit-o pe Sfânta Pelaghia în războiul duhovnicesc pe care l-a dus cu ispitele care au venit asupra ei după botez.

Sfânta și-a împărțit toată averea celor săraci, și-a eliberat slujitorii și, îmbrăcată în haine de bărbat, a mers să trăiască în asceză aspră pe Muntele Măslinilor din Palestina.

A rămas mulți ani zăvorâtă într-o chilie, unde s-a luptat pentru dezrădăcinarea patimilor din inima ei. Vestea despre ea s-a răspândit printre pustinici, care credeau că este vorba despre un bărbat. Însă după moartea ei, când monahii s-au adunat pentru înmormântare, au aflat de la diaconul Sfântului Nonnos adevărata poveste a Sfintei Pelaghia.

Troparul, glas 8

Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Pelaghia, duhul tău.

Sfânta Cuvioasă Taisia

Sfânta Cuvioasă Taisia s-a născut în Alexandria Egiptului din părinți păgâni. A cunoscut credința ortodoxă prin servitorul casei, Ahmes, pe numele său de creștin Teodor, care a prezentat-o episcopului Vivantius primind astfel Taina Sfântului Botez.

Teodor a suferit moarte martirică în timpul persecuției împăratului Galeriu. Sfânta a ajuns artistă ducând o viață desfrânată, însă Sfântul Cuvios Pafnutie din Tebaida Egiptului a vizitat-o și prin sfaturile lui ea s-a pocăit pentru păcatele ei.

Apoi, s-a retras într-o mănăstire în apropiere de Alexandria unde s-a nevoit timp de trei ani plângându-și păcatele. După trei ani, Sfântul Pafnutie, prin descoperire divină, a aflat că este bolnavă, a mers și a împărtășit-o cu Sfintele Taine. După două săptămâni Sfânta Taisia a trecut la Domnul († 340).

Troparul, glas 8
Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Taisia, duhul tău.