Preasfințitul Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, a oficiat sâmbătă Sfânta Liturghie la Paraclisul Episcopal „Sf. Pantelimon” din Cahul, pomenindu-i pe clericii și credincioșii prigoniți și deportați după ocuparea Basarabiei și nordului Bucovinei, în 28 iunie 1940.
Ierarhul a vorbit despre contextul istoric: „A fost un moment foarte greu, pentru că mulți dintre bunicii și străbunicii noștri și-au lăsat toate ale lor, casele, ce mai aveau pe lângă casă, și au luat o valiză cu câteva lucruri și au plecat departe de casa lor, ca să-și păstreze libertatea și credința”.
Sf. Ier Dionisie, Episcopul Cetății Albe și Ismailului, unul din artizanii unirii Basarabiei cu România din 1918, a fost nevoit și el să se refugieze în țară.
„Au trecut 80 de ani de atunci, însă se mai văd rănile care au fost făcute pe trupul Basarabiei prin ocuparea în mod abuziv de către trupele sovietice”, a spus episcopul. „Știți care era atunci sancțiunea aplicată celor care spuneau că sunt români. Dacă citiți dosarele din perioada respectivă, vedeți câți au fost împușcați fără o judecată echitabilă.”
În 22 iunie 1941, armata română a trecut Prutul pentru a elibera Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța de ocupația sovietică. Mulți soldați români și-au dat viața atunci. Dar, când armata română a ajuns acolo, zeci de mii de localnici fuseseră deja deportați în Siberia și Kazahstan.
Patimile basarabenilor și nord-bucovinenilor sub ocupație sovietică sunt prezentate în cărți de memorialistică precum 20 de ani în Siberia. Amintiri din viață de Anița Nandriș-Cudla și Pustiirea. Treptele infernului. Fata cu miros de busuioc de Ion Moraru. Cea de a doua este disponibilă integral pe site-ul Mănăstirii Putna.
Tot de pe site-ul mănăstirii pot fi descărcate două colecții integrale de mărturii coordonate de Acad. Alexandrina Cernov: Fântâna Albă. Golgota neamului și Drama românilor din Regiunea Cernăuți: masacre, deportări, foamete în 1940–1941, 1944–1947.
Foto credit: Facebook / Episcopia Basarabiei de Sud
