Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul a oficiat Sfânta Liturghie de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii la Catedrala Patriarhală.

În predica rostită după citirea Evangheliei, Preasfinția Sa a istorisit trecutul sărbătorii Izvorul Tămăduirii și a evidențiat că „Bisericii noastre i-au fost lăsate multe izvoare de tămăduire, multe izvoare ale Harului, ea însăși devenind izvor, prin lucrarea Duhului Sfânt în ea”.

Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii este legată de minunea „săvârșită de Maica Domnului în data de 4 aprilie, anul 450, la câteva sute de metri de zidurile înălțate de împăratul Teodosie al II-lea în jurul capitalei Imperiului Bizantin, Constantinopolul”.

„Un soldat pe nume Leon se întorcea spre cetatea Constantinopolului și, la un moment dat, a întâlnit un orb care, rătăcind din cauza handicapului de care suferea, a însetat și, simțind prezența unui om, l-a rugat să-i ofere apă de băut și să-i îndrume sau să-i arate, să-i explice care este drumul care duce spre cetate”.

„Văzând că nu există nicăieri în jur apă, la un moment dat, Leon a auzit un glas femeiesc care i-a spus: Intră în pădure, vei găsi un izvor și, cu apa curată din acest izvor, să speli ochii orbului și să-i dai de băut ca să-i potolești setea. Și, îndată după ce Leon a spălat ochii orbului, acesta a văzut”, a spus Preasfinția Sa.

Același glas i-a spus soldatului că va deveni Împăratul Imperiului Bizantin peste scurt timp, lucru care s-a și întâmplat după 7 ani.

„Ca împărat, fiind martor la această minune, a construit pe locul unde s-a petrecut aceasta o biserică, căreia i-a pus hramul Izvorul Tămăduirii. Și aici veneau creștinii să ia apă din izvorul care se afla lângă mănăstire și care fusese amenajat în mod deosebit, apă care adeseori pentru cei credincioși făcea multe minuni, mai ales tămăduiri. Această biserică a devenit importantă și pentru viața de curte a Imperiului Bizantin”.

Izvoare de tămăduire

Episcopul vicar patriarhal a explicat că Bisericii noastre i-au fost lăsate de Mântuitorul Hristos mai multe izvoare ale tămăduirii.

„Cele șapte Sfinte Taine care se lucrează în Biserică, instituite de Domnul nostru Iisus Hristos, sunt izvoare prin care ni se comunică nouă, sub formă văzută, Harul cel nevăzut al Preasfintei Treimi”.

Izvor de viață și de tămăduire, spune Preasfinția Sa, „este Sfântul Mormânt, pentru că tot ne aflăm în Săptămâna Luminată, la scurtă vreme după învierea Mântuitorului Iisus Hristos. În această perioadă, Biserica ne cheamă, prin cuvintele cântării: veniți să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă făcută cu minuni, ci din izvorul nestricăciunii, cel ce a izvorât din Mormântul lui Hristos, întru care ne întărim”.

„Este izvor de binecuvântare și de tămăduire apa în care suntem botezați și care a fost sfințită, după cum este izvor de tămăduire apa binecuvântată în slujba de sfințire a apei sau a aghesmei, unde, în rugăciune, cerem următoarele lucruri: și îi dă ei Harul izbăvirii și binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe ea izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, de puterile cele potrivnice neatinsă, plină de putere îngerească”.

Episcopul vicar patriarhal a subliniat că „izvor de tămăduire și de viață este coasta Mântuitorului Iisus Hristos, din care, în momentul în care sutașul a înfipt sulița în trupul Mântuitorului, a curs sânge și apă, adică Sfânta Euharistie. De aceea, când ne împărtășim, Biserica împreună cântă: trupul lui Hristos primiți și din izvorul cel fără de moarte gustați”.

Izvorul tămăduirii și izvorul de viață este cuvântul Mântuitorului Iisus Hristos, Evanghelia Sa.

„Duhul Sfânt pe care Fiul îl trimite de la Tatăl, El se face izvor de apă spre viața veșnică prin lucrarea pe care El o săvârșește până la sfârșitul veacurilor în Biserică”. Preasfinția Sa a explicat că „Mântuitorul, aflat la Ierusalim la sărbătoarea Cincizecimii, strigă către cei adunați la sărbătoare: Dacă însetează cineva să vină la Mine și să bea, cel ce crede în Mine, precum zice Scriptura, râuri de apă vie vor curge din pântecele lui”.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a vorbit despre Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Ghighiu, cinstită de Izvorul Tămăduirii.

După Sfânta Liturghie, Episcopul vicar patriarhal a oficiat slujba de sfințire a apei în altarul exterior al Catedralei Patriarhale, după cum este rânduiala de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.

Foto credit: Basilica.ro / Raluca-Emanuele Ene