În cea de-a 22-a duminică de după Rusalii, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, va săvârși slujba de resfințire a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – Mântuleasa din Craiova, informează „Ziarul Lumina”. Evenimentul va fi însoțit de lansarea monografiei sfântului lăcaș, lucrare publicată la Editura „Mitropolia Olteniei” și semnată de prof. dr. Toma Rădulescu.
Una dintre cele mai vechi lăcașuri de închinare ale Băniei, Biserica Mântuleasa va primi mâine veșmântul de praznic, fiind împodobită după cuviință în haină nouă prin ample lucrări de restaurare și consolidare. Programul liturgic va începe din această seară, preoții slujitori urmând să săvârșească slujba Vecerniei. Mâine, la primele ore ale dimineții, IPS Părinte Mitropolit Irineu va poposi aici pentru a oficia slujba de resfințire și Sfânta Liturghie. La finele programului liturgic, după cuvântul de învățătură al IPS Irineu, vor fi lansate monografia „Biserica Mântuleasa” și filmul documentar ce cuprinde istoricul sfântului lăcaș de închinare.
Rolul Bisericii Mântuleasa în Revoluția pașoptistă
Rod al unei munci asidue de cercetare, fundamentată în mare pe documente de arhivă, dar și pe mărturii ale celor care au fost legați de istoria sfântului lăcaș, lucrarea monografică a prof. Rădulescu este pe departe cea mai complexă scrisă pe acest subiect până în prezent. Cu aproape 300 de pagini de text și anexe (fotografii și detalii din viața bisericii), cartea aduce la zi o foarte importantă parte din istoria bisericii, contribuind esențial la reconstituirea memoriei orașului. Lucrarea este structurată pe opt capitole, fiecare descriind cele mai importante evenimente și personalități care au marcat viața bisericii. Așa se face că, încă din primele pagini, prof. Rădulescu expune pe larg istoricul „ctitorilor și al ctitoriei lor”, referindu-se în special la: numele bisericii, construirea acesteia, clopotniță, dascălii și cântăreții din vechime, școala de la Mântuleasa etc. În cel de al doilea capitol, „Biserica Mântuleasa și principalele evenimente din epoca modernă”, autorul își începe descrierea din perioada 1848, amintind că „mulți enoriași ai Mântulesei au pregătit ideologic Revoluția de la 1848 și au fost în fruntea acesteia. Este bine cunoscut modelul oferit de frații Petrache și Costea Romanescu, a căror mamă era nelipsită de la biserică și cunoscută pentru faptele sale de ajutorare a celor nevoiași. În ziua de duminică, 13 iunie 1848, a sosit la Craiova guvernul revoluționar de la Islaz” (p. 50).
Preoți slujitori ai Bisericii Mântuleasa
Un alt capitol la fel de interesant este și cel dedicat slujitorilor bisericii (cap. VI). Aici, prof. Rădulescu aduce la zi istoria biografică a celor care s-au ostenit cu slujirea la altarul Mântulesei. Sunt pomeniți: Petre Ștefulescu, Ilie Dumitrescu, Grigore Cristescu, Ion Dorobanțu, Grigore Mihalache, Nicolae Popescu, Serghie Păduraru, Vladimir Isman, Ion Bâlteanu, Alexie Buzera etc. Între aceștia se numără și Dumitru Cinciu (1904-1982). Despre el, autorul spune că a fost „una dintre figurile harismatice ale spiritualității ortodoxe române care, prin activitatea sa, făcuse din biserica craioveană…, vreme de jumătate de secol, un adevărat centru misionar de intensă trăire creștină. Părintele Dumitru Cinciu este considerat de toți cei care l-au cunoscut, prieteni sau torționari, ca fiind unul din reprezentanții creștin-ortodocși al căror spirit a fost transferat între zidurile blestemate ale închisorilor cu menirea de a conserva și vitaliza valorile câtorva generații. Părintele Dumitru Cinciu a dăruit întreaga sa viață iubirii aproapelui și slujirii lui Dumnezeu” (p. 89).
Într-un cuvânt, prof. Rădulescu reușește să restituie, la ceas aniversar, file de neprețuită istorie indispensabilă pentru viața Bisericii oltene.
