„Sfântul Grigorie Palama arată că asceza, smerenia și rugăciunea unită cu lacrimile sunt calea pentru a ajunge la cunoașterea lui Hristos”, a afirmat luni Arhiepiscopul Varsanufie.
„Încă din această viaţă, fiinţa umană poate face experienţa realităţii îndumnezeirii sale”, a precizat Arhiepiscopul Râmnicului la Liturghia oficiată în Catedrală Arhiepiscopală din Râmnicu-Vâlcea.
În ziua de cinstire a Sfântului Grigorie Palama, Părintele Arhiepiscop le-a vorbit credincioşilor despre rugăciune, care ocupă un loc central în opera sfântului.
„Sfântul Grigorie Palama vorbeşte despre ea în fiecare pagină din scrierile sale, încât am putea spune că toate scrierile lui nu sunt altceva decât o rugăciune continuă, ca mărturisire a vieţii duhovniceşti, în Duhul lui Dumnezeu, pe care Sfântul Grigorie Palama o ducea”.
„Omul se poate uni cu Dumnezeu în două feluri: în primul rând, prin comuniunea virtuţilor dumnezeieşti şi, în al doilea rând, prin rugăciune”.
„Rugăciunea este întărirea şi luminarea sufletului. Şi este nevoie să se facă neîncetat nu pentru a-L îndupleca pe Dumnezeu spre împlinirea vreunei anume cereri, ci pentru a adeveri că omul se întoarce la Dumnezeu şi vrea să rămână neîncetat lângă El, spre a fi al Lui şi părtaş darurilor Lui şi „odată ce s-au dedicat lui Dumnezeu prin această împreună-petrecere leapădă uşor povara patimilor rele şi-şi adună comoară iubirii”.
„Sfântul Grigorie Palama socoteşte că rugăciunea continuă este, în mod egal, o acţiune de mulţumire, o comuniune a omului conştientă cu un Dumnezeu personal. Acest caracter conştient şi activ al rugăciunii după Palama arată că spiritualitatea isihastă era departe de a adopta o rugăciune mecanică”, a subliniat Înaltpreasfinţia Sa.
Foto credit: Arhiepiscopia Râmnicului
Urmăriți-ne pe Twitter: @AgentiaBasilica
