Apariție editorială

La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a Patriarhiei Române a apărut, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, nr. 3 (iulie-septembrie) / 2012 al Revistei Ortodoxia a Patriarhiei Române (www.revistaortodoxia.ro).

Rubrica Studii a Revistei debutează, potrivit Editura Institutului Biblic și de Misiunea Ortodoxă, cu un articol semnat de Pr. Ioan Teșu, intitulat „Suferința – «Academie a sfințeniei»”. Studiul pornește de la premisa că spiritualitatea ortodoxă, constatând legea generală în baza căreia suferința devine mai devreme sau mai târziu, dintr-o experiență universal-umană, una personală, caută să o valorizeze, îndemnând persoana aflată într-o astfel de „situație limită” să desprindă sau, mai degrabă, să smulgă suferinței partea ei pozitivă și să încerce să îi descopere sensurile ei adânci și să le exploateze spiritual. Urmează Pr. Sorin Cosma cu studiul „Problema suicidului și misiunea Bisericii în lume”. Într-o societate despre care nu rareori se spune că se distruge pe sine prin politicile social-economice și culturale, suicidul ne apare desigur ca un fapt simptomatic, sau ca o culme a acestora. Studiul de față ne prezintă într-o formă accesibilă diversele motivații ale acestuia, precum și o scurtă trecere în revistă a modului cum acesta a fost înțeles de-a lungul veacurilor de către Creștinism, filosofie, și psihologia modernă atee, sau în legislația celor mai importante societăți. În continuare, Pr. Constantin Preda semnează un „Comentariu la Epistola întâi către Tesaloniceni”. Studiul evidențiază că cea dintâi Epistolă către Tesaloniceni este totodată și prima dintre scrierile Sfântului Apostol Pavel, datată în jurul anilor 50, redactată în Corint și adresată proaspetei comunități creștine din Tesalonic. În cuprinsul acesteia Apostolul Pavel vrea să se prezinte pe sine însuși ca model pentru a-i îndemna stăruitor pe tesaloniceni să se comporte la fel și că vrea să-i asigure de grija sa constantă, chiar dacă nu a mai putut să-i viziteze după întemeierea Bisericii. Următorul material aparține Arhim. Vasile Miron și reprezintă partea a doua a studiului mai amplu „Explicarea Sfintei Liturghii pe înțelesul tuturor”, a cărui primă parte a fost publicată și prezentată în numărul anterior al revistei noastre. Tot pe o temă liturgică este și articolul Lect. Ciprian Streza, „Sfânta Liturghie – Taina întâlnirii personale a omului cu Dumnezeu”. Studiul subliniază că Liturghia a fost văzută în Tradiția patristică ca fiind mediul întâlnirii și comuniunii omului cu Dumnezeu în care Hristos își face simțită prezență în diferite și complexe moduri, care toate sunt inseparabile și complementare, prin toate credincioșii împărtășindu-se de dragostea lui Dumnezeu, de harul împărăției Sale veșnice. Sfânta Liturghie aduce însă împărtășirea desăvârșită cu această iubire negrăită a lui Hristos. Prin ea omul primește în interiorul lui pe însuși Izvorul harului, pe Fiul lui Dumnezeu aflat în stare de dăruire neîncetată de Sine Însuși Tatălui și de sensibilitate compătimitoare continuă cu toată umanitatea. Diac. Liviu Petcu semnează articolul „Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa”. Studiul relevă faptul că atunci când Sfântul Grigorie al Nyssei face referire la îndumnezeire (θέωσις), nu este chiar abordarea sa favorită a temei. El preferă în general să vorbească de „participarea” la atributele divine și de obținerea „asemănării” cu Dumnezeu. Conceptul de „participare” îi permite Sfântului Grigorie să susțină transcendența lui Dumnezeu, simultan cu apropierea omului de Dumnezeu. De aceea, în lucrările sale de maturitate, preferă să vorbească de „participare”, și nu de îndumnezeire. Poate de aceea, concluzionează autorul, tema îndumnezeirii la Sfântul Grigorie al Nyssei nu a fost tratată până acum îndeajuns în teologia românească.

Rubrica Studii se încheie cu articolul Arhim. Mihail Stanciu, intitulat „Considerații despre originea Sfântului Antim Ivireanul”. Pornind de la mărturiile documentare existente, studiul ne oferă câteva lămuriri referitoare la originea, familia, timpul și locul nașterii Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, precum și la contextul luării sale în robie de către turci. Sunt aduse, astfel, precizări importante în vederea recuperării și conturării biografiei eruditului, dar și smeritului, mitropolit al Țării Românești.

Rubrica Ortodoxia în dialog găzduiește un interviu cu Pr. lect. Vasile Gavrilă, intitulat „Despre duhovnicie și relația dintre duhovnic și ucenic”. Duhovnicia, așa cum reiese din dialogul interviului, reprezintă un subiect care scapă oarecum de aura nefastă a scolasticismului pe care a dobândit-o teologia academică, și privește o raportare foarte directă la oameni, la sufletul lor. Așadar, viața duhovnicească, despre care obișnuim să vorbim noi, creștinii ortodocși, este o viață diferită de viața lumii acesteia, pentru că duhovnicia se desfășoară într-un spațiu cu totul altul decât cel al lumii, este o stare diferită de starea pătimașă a lumii, numind-o din această pricină stare duhovnicească.

Rubrica Orthodoxia patristica supune atenției cititorilor textul unui mare tâlcuitor al Scripturii, Sfântul Teofilact al Bulgariei, „Tâlcuire cu de-amănuntul la Epistolele Sobornicești” (partea I), traducerea din limba greacă aparținând monahilor Grigorie (Dascălul) și Gherontie, text transliterat din ediția în chirilică și diortosit de Ștefan Voronca. În acest număr apare prima parte din „Tâlcuirea Epistolei Sobornicești a Sfântului Apostol Iacov”, care cuprinde comentariul primelor două capitole ale epistolei. Fragmentul cuprinde învățături despre răbdare, despre credință și despre smerita-cugetare, despre dragostea cea nefățarnică către fiecare, după Lege. De asemenea, că nu doar din credință, ci și din fapte, și nu din fiecare deosebi, ci dintr-amândouă împreună se îndreptează omul.

Rubrica Ortodoxia contemporană cuprinde două studii. Primul, tradus din franceză de Măriuca Alexandrescu și intitulat „Pastorația creștină și practica psihanalitică”, aparține lui Elie Korotkoff. Studiul, născut în spațiul cultural occidental, propune, din perspectiva unui psiholog ortodox, o prezentare a rolului pe care îl poate juca psihoterapia în viața creștinului, fără ca acest lucru să impieteze asupra relației cu duhovnicul și a împărtășirii cu Sfintele Taine în Biserică. În acest sens, autorul vede că lucrarea psihoterapeutului ar consta, să spunem, în ajutorul dat unei persoane, ca aceasta să-și facă acea necesară curățenie interioară, care să-i permită regăsirea dinamismului vieții și a deplinei autonomii de gândire. Ceea ce înseamnă că psihoterapia, cu unele excepții, este chemată să se încheie la un moment dat. În schimb, mărturisirea și îndrumarea duhovnicească ne sunt necesare până la moarte. Al doilea studiu, intitulat „Sfântul Ioan Hrisostom profetul iubirii universale”, este tradus din neogreacă de Nicușor Deciu și aparține Prof. Hrisostom Stamoulis. Pornind de la evaluarea nevoilor de reîmprospătare a teologiei contemporane din izvoarele patristice, scrutând critic anumite realități ale teologiei secolului al XX-lea, articolul pledează explicit pentru modelul Sfântului Ioan Hrisostomul, văzut dintr-o perspectivă mai puțin abordată, aceea de profet al iubirii universale. Cu alte cuvinte, s-ar putea spune că sfântul din Antiohia este profetul de după Hristos al lui Hristos însuși, al Cuvântului întrupat, care se identifică cu iubirea universală.

Prezentul număr al Revistei Ortodoxia a Patriarhiei Române se încheie cu rubrica Însemnări despre cărți și reviste, în cadrul căreia sunt cuprinse un număr de patru recenzii, dintre care primele două sunt semnate de Bogdan Cândea. Prima dintre ele a fost realizată pentru lucrarea, Jean-Claude Larchet, Sfârșit creștinesc vieții noastre, fără durere, neînfruntat, în pace…, Ed. IBMO, București, 2012, 362 p., iar a doua pentru Sfântul Benedict din Nursia, Rânduielile vieții monahale, Sfântul Grigorie cel Mare, Viața Sfântului Benedict din Nursia, Ed. IBMO, București, 2012, 224p. Următoarea recenzie aparține Pr. prof. Vasile Gordon și este realizată pentru cartea Pr. lect. dr. Dorin Opriș și prof. dr. Monica Opriș, Religia și școala. Cercetări pedagogice, studii, analize, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2011, 448 p. Ultima recenzie, cu care se încheie acest număr, este semnată de Pr. Marius Daniel Ciobotă și vizează lucrarea Pr. conf. dr. Constantin Necula, Propovăduire și educație socială, Ed. Andreiana, Sibiu, 2010, 271p.

Comentarii Facebook


Știri recente