Mănăstirea Putna și-a serbat luni hramul istoric. Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a vorbit despre pururea-fecioria Maicii Domnului și taina Învierii ei, iar Arhimandritul Melschisedec Velnic, starețul mănăstirii, a precizat că Maica Domnului poartă de grijă obștii prin ctitori, care sunt brațele ei lucrătoare în lume.
Ceremoniile au început în ajun, cu scoaterea moaștelor Sf. Ier. Iacob Putneanul, ale Sf. Trei Ierarhi, ale Sf. Ier. Nectarie și ale Sf. Sila, Paisie, Natan și Arsenie, în curtea mănăstirii. Acestea au fost puse sub un baldachin, spre a fi cinstite de credincioși pe tot parcursul sărbătorilor.
Slujba Privegherii și a Prohodului Maicii Domnului au fost oficiate la altarul de vară de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Ierarhul i-a omagiat pe credincioșii participanți în număr foarte mare, în ciuda precipitațiilor abundente.
„Gândul meu către dumneavoastră este acela de a vă ferici, pentru că ați arătat cum o cinstiți dumneavoastră pe Maica Domnului”, a spus ierarhul. Preasfinția Sa a spus că nu toți pot construi mănăstiri în cinstea Maicii Preacurate, dar pot face altceva: „Noi ce aducem Maicii Domnului? Prezența noastră”.
Sfânta Liturghie de hram a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic al Sucevei și Rădăuților, căruia i s-au alăturat în slujire Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Arhim. Melchisedec Velnic, Starețul Putnei și Exarh al mănăstirilor din eparhie, Arhim. Nectarie Clinci, Starețul Mănăstirii Sihăstria Putnei și exarh zonal, și părinți de la centrul eparhial din Suceava.
În cuvântul de învățătură, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a enumerat șase argumente din Sfânta Scriptură pentru pururea-fecioria Maicii Domnului. „Contestând pururea-fecioria Maicii Domnului – în maternitatea ei – nu facem altceva decât să contestăm Însăși dumnezeirea Mântuitorului, a Fiului lui Dumnezeu”, a avertizat ierarhul.
Adormirea Maicii Domnului, pasul final spre slava Fiului
„Tradiția ortodoxă distinge între momentul văzut al Adormirii Maicii Domnului și momentul tainic, nevăzut, al ridicării ei cu trupul la cer, pe când tradiția apuseană dimpotrivă, aproape că unifică aceste momente, prin analogie cu Înălțarea Domnului, preferând termenul de assumptio”, a mai precizat părintele arhiepiscop.
Dar, a mai spus Înaltpreasfinția Sa, „așa cum taina Învierii este doar relatată, nu explicată, și momentul învierii Maicii Domnului și Înălțării ei cu trupul la cer nu aparține timpului istoric, ci timpului Mântuirii. Este începutul fericirii veșnice la dreapta Fiului ei”.
„Ea primește moartea de bunăvoie asemenea lui Hristos, pentru a-I împărtăși viața și a intra cu trupul și cu sufletul în slava Fiului său, fiind, așa cum ne spune teologia noastră patristică, mai presus decât toți sfinții și decât puterile cerești.”
„Sfinții Părinți, cu precădere cei filocalici, spun că moartea ei este ultima treaptă a urcușului ei duhovnicesc: îndumnezeirea, la care suntem chemați toți fiii Bisericii”, a adăugat Înaltpreasfințitul Părinte Calinic.
„Dincolo de aceste argumente, sfârșitul pământesc al Maicii Domnului rămâne, întocmai pururi-fecioriei, o taină încă nerevelată minții omenești. Și, fiind o taină, nu ne rămâne decât să rostim împreună cu poetul: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / şi nu ucid /
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc / în calea mea / în flori, în ochi, pe buze ori morminte (L. Blaga)”.
Despre icoana făcătoare de minuni de la Putna
Părintele arhiepiscop a precizat că lucrarea minunată a Maicii Domnului continuă prin sfintele ei relicve, Sf. Acoperământ și Brâul ei, dar și prin icoanele și izvoarele făcătoare de minuni. O astfel de icoană se află și în biserica mare a Mănăstirii Putna.
Ierarhul a făcut trimitere la o întâmplare pe care Mihai Eminescu a auzit-o de la un călugăr bătrân când a vizitat Mănăstirea Putna. Acesta i-a spus că, atunci când Bucovina a fost răpită de austrieci, candela de la mormântului Domnului Ștefan s-a stins, clopotul Buga a început să bată, iar chipul Maicii Domnului din icoana menționată s-a înnegrit.
„Și a rămas întristat. Priviți icoana și o să vedeți că a rămas înnegrită și întristată, dincolo de intervențiile făcute asupra ei”, a spus ierarhul.
Înalpreasfinția Sa a încheiat mulțumind obștii pentru buna pregătire a hramului și Arhim. Melchisedec Velnic pentru buna gospodărire a mănăstirii, autorităților locale și județene pentru susținerea proiectelor inițiate de mănăstire, credincioșilor care au înfruntat capriciile vremii la slujba în aer liber, precum și tinerilor implicați în activitățile mănăstirii.
Ctitorii Putnei sunt mâinile Maicii Domnului
La finalul ceremoniilor, Starețul Melchisedec Velnic i-a dăruit Înaltpreasfințitului Părinte Calinic Icoana Maica Domnului Rugătoarea, iar Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul i-a dăruit Icoana Maica Domnului Hodighitria – ambele pictate de părinții mănăstirii.
„Sărbătorim astăzi hramul istoric al mănăstirii, așezat de Sf. Ștefan cel Mare în 10 iulie 1466, când măritul voievod a pus piatra de temelie”, a spus Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul mănăstirii. „Astfel, Putna este un loc care, de 556 ani, este așezat sub ocrotirea Fecioarei Maria.”
„Toți ctitorii au simțit valoarea locului, au simțit duhul nevoinței așternut în această Vale a Putnei de la Sf. Daniil Sihastrul și de la alți sihaștri care au viețuit aici”, a continuat arhimandritul.
În cadrul Sfintei Liturghii au avut loc două hirotonii și o hirotesie: Monahul Justinian Costin, din obștea Putnei, a fost hirotonit ierodiacon, Monahul Andrei Maftei a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii „Sf. Daniil Sihastrul” din comuna Putna, județul Suceava, iar Protosinghelul Dosoftei Dijmărescu, din obștea Mănăstirii Putna, care este și Exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a fost hirotesit arhimandrit.
După slujbă au fost acordate mai multe distincții eparhiale pentru binefăcătorii și colaboratorii mănăstirii.
„Pentru noi, ctitorii acestei mănăstiri sunt niște mâini binefăcătoare ale Maicii Domnului. O vedem astfel pe Născătoarea de Dumnezeu cum lucrează prin dumneavoastră, toți, binefăcători și sprijinitori ai acestei mănăstiri.”
Distincții eparhiale
„Crucea Bucovinei” a fost acordată familiilor Ștefan și Cornelia Andrușcă (de multe decenii asigură grâul pentru pâinea mănăstirii), respectiv Constantin și Maria Deleanu;
Ordinul „Mușatinii” a fost acordat persoanelor implicate în redeschiderea căii ferate spre Putna – Octavian Udriște, în vârstă de 87 ani, feroviar din tată-n fiu, cu rădăcini la Cernăuți, președintele onorific al Clubului Feroviar; Ion Gavrilă, fost Director General CFR SA; Radu Pipa, Director General Adjunct Exploatare la CNCF CFR SA; Constantin Axinia, Director al SNTFC „CFR Călători” SA – SRTFC Iași.
Ordinul „Sf. Ier. Iacob Putneanul” a fost acordat celor implicați în proiecte de recuperare și promovare culturală, printre care restauratorii care au lucrat la Mănăstirea Putna în anii premergători marii sărbători „Ștefan – 500” din 2004, restaurând broderiile medievale din patrimoniul obștii – Ileana Crețu, expert în restaurare textile, doctor în istorie (post mortem); Liliana Găgeanu (post mortem); Mihai Lupu; Iolanda Turcu; Elena Oteteleșteanu; Sorina Marin; Roxana Stuparu, Silvia Boca și Rodica Marin; Alex Ștefănescu (sprijinitor constant al colocviilor dedicate de mănăstire Maicii Benedicta); Sorin Costina (nepot al Mitropolitului Sebastian Rusan și deținător al unei colecții impresionante de tablouri, a sprijinit organizarea expoziției „Durată românească, libertate și conștiință. In memoriam Dan Hăulică” deschisă până în octombrie la mănăstire și care cuprinde 26 de tablouri semnate de Horia Bernea); familia Marian și Anca Tudorache (care ajută la tipărirea publicațiilor mănăstirii); Romeo Nicu Moșoiu; Sandu Florin și Ioana Andrei; familia Costică și Ana Todose; familia Valentin și Lăcrămioara Belibou; familia Dragoș și Doina-Lăcrămioara Ionesie; familia Gheorghe și Rodica-Ecaterina Chiriac.
După slujbă au fost prezentate apariții editoriale recente. La Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților a apărut cartea Izvoare și icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului semnată de Părintele Arhiepiscop Calinic al Sucevei și Rădăuților. Aceasta descrie izvoarele și icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului din toate zonele României.
Editura Nicodim Caligraful a Mănăstirii Putna a reeditat, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, cartea Pustiirea. Treptele infernului. Fata cu miros de busuioc, a basarabeanului Ion Moraru, prizonier al lagărelor de exterminare sovietice, precum și edițiile adăugite ale volumelor Fântâna Albă – Golgota neamului și Destinul bisericii românești din nordul Bucovinei în perioada sovietică,volumele I și III din colecția „Destin bucovinean”, coordonată de Acad. Alexandrina Cernov. La acestea se adaugă audiobook-ul Fântâna Albă – Golgota neamului.
Hramul s-a încheiat cu un scurt recital de pricesne oferit de Silvia Mleșniță și Alexandra Dan, și cu o recitare de poezie oferită de Sergiu Chelba.
Toate evenimentele liturgice au fost transmis video live pe Facebook și Youtube, precum și audio pe Ortodoxradio.ro.
Ceremoniile prilejuite de hramul istoric al Mănăstirii Putna continuă marți cu Parastasul ctitorilor. Privegherea de luni seară la sărbătoarea Sfinților Martirii Brâncoveni , Sfânta Liturghie și Parastasul ctitorilor de marți sunt oficiate pe Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul.
Foto credit: Mănăstirea Putna
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
