Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a oferit ieri, 7 decembrie 2011, titlul de Doctor Honoris Causa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Ceremonia a avut loc în a doua zi a vizitei canonice a Patriarhului României în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, aflată în sărbătoare la împlinirea celor 90 de ani de la reînființare.
După cum informează „Ziarul Lumina”, ceremonia decernării titlului onorific a avut loc în Aula Magna a prestigioasei universități clujene și a adunat sute de participanți, membri ai Senatului instituției de învățământ, autorități locale, preoți, cadre didactice și studenți. Alături de Înalt Preasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, la eveniment au participat: Înalt Preasfințitul Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, Înalt Preasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Preasfințitul Macarie al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord și Preasfințitul Vasile Someșanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Ceremonia a fost deschisă de rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Andrei Marga, printr-un bogat discurs în care a evidențiat realizările pe plan academic ale universității clujene. Acesta a amintit personalitățile ce au vizitat instituția de învățământ superior din capitala Transilvaniei și care au fost onorați cu distincții, printre aceștia numărându-se Papa Benedict al XVI-lea, pe atunci cardinalul Joseph Ratzinger, și cancelarul Germaniei Angela Merkel.
„Trebuie din nou apelat la resursele de motivare a comportamentului democratic, care ne vin din religie. Trebuie din nou creat un suflu etic printre democrați, care n-are de unde să vină în momentul de față decât din această direcție. Secularizarea, așa cum a fost cunoscută în istorie, are nevoie astăzi de o corectură. Secularizarea nu mai trebuie înțeleasă ca o emancipare de religie, cum s-a spus mereu, până de curând. Secularizarea trebuie înțeleasă, mai curând, ca proces de învățare complementară: religie, filosofie, știință, artă”, a spus rectorul Andrei Marga.
Sufletul satului românesc
După aceasta, Înaltpreasfințitul Mitropolit Andrei a rostit un „Laudatio”. Părintele Mitropolit a elogiat personalitatea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, creionând viața și realizările sale pe plan pastoral-misionar și cultural.
„Patriarhul nostru este figura impunătoare, înțeleaptă, fermă, așezată, senină, limpede în gânduri, ușor profetică, legată de neamul său cu pecetea și rostul credinței, bun până la eminent, teolog, umanist desăvârșit, în stare să renunțe la privilegiul voluntarismului, iluziei și libertății exterioare, ordonându-și viața în așa fel încât lumea pe care o slujește să nu rămână pecetluită de greșeli care să nu se mai poată îndrepta”, a subliniat Părintele Mitropolit Andrei.
Prorectorul Nicolae Bocșan a citit apoi ordinul universității prin care se acordă Preafericitului Părinte Patriarh Daniel titlul de Doctor Honoris Causa.
Cuvântul inaugural venit din partea Patriarhului României a evocat imaginea satului românesc, cu viața și spiritualitatea unice de aici, cântate și elogiate de marii noștri scriitori, precum Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, George Coșbuc și alții. Intitulat „Satul românesc, între tradiție, supraviețuire și speranță”, cuvântul inaugural a amintit unicitatea vieții de la țară, profund legată de pământ și credință, dar a și tras semnale de alarmă cu privire la stingerea lentă a satului românesc, din diferite cauze.
În prima parte a cuvântului Patriarhului României, intitulată „Spiritualitatea tradițională a satului românesc”, a expus viața curată, sufletească a țăranului român, subiect pentru mii de pagini în literatura română.
„Pentru agricultor, între sămânța semănată și recolta scontată este o legătură spirituală, întreit-existențială, în rugăciune, răbdare și speranță. Este vorba despre un timp al așteptării, al binecuvântării și al rodirii, pe care țăranul îl înțelege altfel decât muncitorul sau inginerul care apasă pe buton în fabrică și obține imediat rezultatul”, a spus Patriarhul României.
În a doua parte a cuvântului, numită „Criza actuală a satului românesc”, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat situația dificilă în care se află oamenii de la sat, prin criza materială și spirituală care afectează viața familiilor de țărani. Reticența țăranilor față de asocieri și proiecte europene, lipsa subvențiilor, a gândirii unitare în agricultură, valorificarea insuficientă a suprafețelor agricole sunt doar câteva probleme actuale pe care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a prezentat la Cluj. Colaborarea între preot, autorități locale și școală pentru ieșirea din această criză, precum și între parohiile urbane și cele rurale se arată a fi nu doar speranță și dorință, ci un imperativ.
„Există în rândul preoților noștri multă dorință de a ajuta pe cei săraci, dar puține mijloace de a realiza cele ce sunt necesare. Se constată tot mai mult că în satele unde un există biserică, casă parohială sau preotul nu locuiește acolo, ci face naveta la sat, există mai multe cazuri de alcoolism, mai multă însingurare și mai puțină solidaritate și comuniune între oameni”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Ultima parte a cuvântării a fost un apel la respect față de pământ, la dezvoltarea agriculturii ecologice, prin care arătăm prețuire față de darul lui Dumnezeu pentru omenire.
La final, câteva cărți au fost oferite bibliotecii universitare, ca dar și binecuvântare pentru cei ce se ostenesc în instituția clujeană.
