Palatul Universității din București și-a recăpătat simbolurile distruse în bombardamentele din 1944, după ce vulturul regal și cei doi grifoni au fost reinstalați sâmbătă pe frontonul clădirii.
Universitatea din București (UB) a anunțat că reinstalarea scultpurilor reprezintă „primul pas al refacerii integrale a frontonului original al Palatului Universității din București”.
„Ansamblul montat este realizat din bronz și este alcătuit dintr-un vultur cu o greutate de aproximativ o tonă și doi grifoni de aproximativ 300 de kilograme fiecare, ceea ce face ca întreg ansamblul să cântărească 1,6 tone”, a transmis instituția de învățământ superior printr-o postare pe pagina oficială de Facebook.
Lucrarea, în valoare de aproximativ două milioane de lei, este semnată de sculptorul Alexandru Siminic, împreună cu colaboratorii săi, Teodor și Ștefan Siminic, fiind realizată prin tehnica tradițională a bronzului turnat prin ceară pierdută, cizelat și patinat.
Protectori ai Universității din București
Rectorul Universității din București, Marian Preda, a subliniat semnificația revenirii ansamblului sculptural pe acoperișul clădirii: „Vulturul regal și cei doi grifoni, protectori ai Universității din București, sunt din nou, după mai bine de opt decenii, pe cel mai înalt punct al Palatului Universității”.
„Acvila romană încoronată o veghează pe Minerva (care se va adăuga în anii următori pe fronton) și protejează împreună cu ea științele și artele, ca un simbol al puterii (ideilor), al libertății, autonomiei, năzuinței spre înalt și spre perfecțiune”, a transmis profesorul universitar pe pagina sa personală de Facebook.
Marian Preda a afirmat că „vulturul este acolo ca să anunțe că elitele științifice, artistice, economice, sociale și politice ale României distruse în perioada comunistă renasc în vechea și noua lor casă, Universitatea din București”.
„Este un moment istoric”
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a descris montarea vulturului și a grifonilor drept un moment simbolic atât pentru Universitatea din București, cât și pentru oraș.
„Montarea grifonilor pe clădirea Universității din București are pentru mine o simbolistică aparte. Mi se pare că este un moment istoric care încununează lucrările pe care Universitatea, împreună cu domnul rector Marian Preda, le-a derulat în ultimii ani, foarte importante pentru instituția de învățământ superior, dar și pentru oraș”.
„De-abia aștept să văd Universitatea deschisă complet, cu toate amenajările, inclusiv cu cele interioare și curtea universității. Grifonii, odată montați, vor fi pentru generații aici, la Kilometrul Zero, aici în inima Bucureștiului”, a transmis Ciprian Ciucu printr-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook.
„O mare șansă să lucrez la dimensiunea aceasta”
Într-un interviu realizat de conferențiarul Matei Gheboianu de la Facultatea de Istorie din cadrul UB, sculptorul Alexandru Siminic a vorbit despre provocările proiectului.
„A fost o mare șansă să lucrezi la dimensiunea aceasta”, a spus artistul, explicând că documentarea a pornit de la singura fotografie, document de epocă, care a fost completată prin schițe, studii și modelaje realizate la scară reală.
„Proiectantul de structură a zis: nu vom reuși niciodată să punem 4 tone și jumătate pe structura pe care o avem. Și atunci am zis, singura variantă ca să iasă mai ușor este un exemplar în bronz, care are o tonă. De la 4 tone și jumătate am ajuns la o tonă”, a explicat Alexandru Siminic.
Sculptorul a precizat că turnarea pieselor a fost realizată la Arad, într-o turnătorie specializată.
Proiectul va continua în următorii doi ani, până la refacerea integrală a frontonului original al Palatului Universității, inclusiv a statuii Minerva și a celorlalte elemente sculpturale concepute de arhitectul Alexandru Orăscu și realizate de Karl Storck între anii 1862 și 1869.
Foto credit: Facebook / Ciprian Ciucu
