Două seminare organizate la Bruxelles au reunit luni și marți reprezentanți ai Bisericilor, ai instituțiilor europene și ai mediului academic pentru a analiza impactul inteligenței artificiale asupra omului.
Primul seminar, găzduit de Comisia Europeană, a fost dedicat temei „Impactul etic și social al inteligenței artificiale”. Participanții au analizat oportunitățile și riscurile asociate tehnologiilor bazate pe inteligență artificială, cu accent pe efectele acestora asupra democrației, educației, muncii, coeziunii sociale și demnității umane.
Participanții au fost informați și cu privire la implementarea Actului european privind inteligența artificială (AI Act), fiind evidențiat angajamentul Uniunii Europene de a combina inovația cu măsuri de protecție pentru persoanele vulnerabile, mecanisme de responsabilizare și supraveghere umană în domeniile cu risc ridicat.
Pe parcursul dezbaterilor s-a subliniat în repetate rânduri că provocările aduse de inteligența artificială nu sunt doar de natură tehnologică, ci și culturală și antropologică. În centrul discuțiilor s-au aflat teme precum libertatea umană, responsabilitatea, creativitatea și participarea socială.
Orientarea către Hristos
Din partea Comitetului Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe Locale (CROCEU) a intervenit profesorul Florian Pop, directorul Școlii Doctorale de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnică din București. Cadrul universitar a pledat pentru păstrarea unei viziuni antropocentrice în dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale.
„În intervenția mea, pe lângă aspectele etice și criza ontologică cu care se confruntă persoana umană în era inteligenței artificiale, am atras atenția și am punctat faptul că această abordare centrată pe persoana umană și pe o puternică antropologie umană ar trebui completată și întărită de către Biserică, de o trăire autentică, de păstrarea demnității și libertății umane care nu poate fi asumată decât în viața sacramentală a Bisericii și orientarea către Hristos, care ne oferă mântuire”, a declarat profesorul Florian Pop pentru Trinitas TV.
Participanții au abordat, de asemenea, preocupări pe termen lung privind utilizarea inteligenței artificiale în domeniul militar, efectele cognitive ale învățării asistate de AI asupra tinerilor și implicațiile tehnologiilor de augmentare umană, care pun sub semnul întrebării înțelegerile tradiționale despre natura umană.
Sănătate și bunăstare în era AI
Cel de-al doilea seminar, găzduit de Parlamentul European, a avut tema „Sănătatea și bunăstarea în era inteligenței artificiale: comunități care combat izolarea și riscurile digitale”.
Discuțiile s-au concentrat asupra impactului tehnologiilor bazate pe AI asupra sănătății mintale, relațiilor interpersonale și coeziunii sociale. O atenție deosebită a fost acordată fenomenului companionilor virtuali, riscurilor izolării digitale și influenței tot mai mari a algoritmilor asupra comportamentului uman, în special în rândul copiilor și tinerilor.
Unul dintre mesajele recurente ale seminarului a fost că dezvoltarea tehnologică trebuie să urmărească în primul rând dezvoltarea umană și nu exclusiv eficiența economică sau interesele comerciale.
Omul în centrul dezvoltării tehnologice
Părintele George Vâlcu, secretar general al CROCEU, a evidențiat faptul că inteligența artificială nu mai reprezintă o problemă a viitorului, ci o realitate care influențează deja viața cotidiană: „Discuțiile au evidențiat importanța cultivării unei abordări echilibrate a inteligenței artificiale, evitând atât entuziasmul necritic, cât și alarmismul nejustificat”.
„Deși recunoaștem beneficiile considerabile oferite de aceste tehnologii, nu ar trebui să închidem ochii în mod naiv la riscurile substanțiale pe care le implică. Pentru Biserica Ortodoxă, provocarea esențială este ca omul să rămână în centrul dezvoltării tehnologice”, a afirmat părintele George Vâlcu.
„Dincolo de întrebările privind eficiența și performanța tehnologică, societățile trebuie să continue să se întrebe dacă noile tehnologii contribuie cu adevărat la dezvoltarea integrală a omului și la binele comun”, a adăugat secretarul general al CROCEU.
Participanții au concluzionat că dialogul desfășurat în baza articolului 17 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene rămâne un cadru valoros pentru cooperarea dintre instituțiile europene și comunitățile religioase în abordarea unor teme esențiale pentru prezentul și viitorul societății europene.
Foto credit: EC Audiovisual Service
