În data de 26 martie 1923, Camera Deputaţilor a votat Constituţia României Mari promulgată prin decret de către Regele Ferdinand I în 28 martie şi publicată în Monitorul Oficial la 29 martie.
Marea Comisiune Constituţională a depus pe 26 ianuarie 1923 în Adunări proiectul de constituţie, iar la 5 martie 1923, raportorii N. D. Chirculescu, din partea deputaţilor, şi D. Dissescu, din partea senatorilor, au depus proiectul de constituţie în faţa adunărilor respective în forma lui finală, împreună cu rapoartele.
Partidul Țărănesc în frunte cu Ion Mihalache și Partidul Național condus de Iuliu Maniu s-au opus proiectului de constituție susținut de Partidul Național Liberal. În ciuda opoziției, constituția a fost votată pe 26 martie în Cameră şi 27 martie în Senat. La 28 martie, Constituţia a fost promulgată şi la 29 martie 1923, va fi publicată în Monitorul Oficial, conform volumului „Istoria constituţională a României 1859-2003”. (pp. 87-88).
În cea mai mare parte, Constituţia din 1923 a preluat prevederile Constituţiei din 1866 şi a respectat structura acesteia. Din vechea Constituţie au fost modificate 20 de articole, doar şapte având un nou conţinut, menţionează Marian Enache şi Marieta Safta în articolul „Arcul constituțional al României 1866–2016 Repere pentru revizuirea Constituției” publicat pe site-ul Curții Constituționale.
În Constituția de la 1923 se enunță participarea ierarhilor, clericilor și mirenilor la organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române – o treime clerici și două treimi mireni, după modelul Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania în perioada 1868 – 1918.
Constituția conținea și o lege specială în articolul 22, alineatul 7 prin care Biserica își putea reglementa, conduce și organiza prin organismele sale proprii și sub controlul statului chestiunile sale religioase, culturale, fundaționale și epitropești.
De asemenea, articolul 22 mai prevede și o lege referitoare la viața eclezială și cea privind raporturile dintre diferite culte și stat.
Anul 2023 a fost declarat de Curtea Constituţională a României pe 18 ianuarie 2023 ca anul „Centenarului Constituţiei României Întregite” în care se vor desfășura o serie de evenimente.
Pe 27 martie, Patriarhul Daniel a participat la Adunarea solemnă dedicată Centenarului Constituţiei României Întregite la Palatul Parlamentului în cadrul căruia a transmis un mesaj.
Sursă foto: Agerpres
