Sfânta Filofteia, muceniţa care a primit moarte pentru Hristos la vârsta de 12 ani, a fost cinstită la Seminarul Teologic Ortodox Pasărea, instituţie de învăţământ care o are ocrotitoare. Din cauza pandemiei, sărbătoarea a fost organizată într-un cadru restrâns.
Câteva eleve, însoţite de o parte din corpul profesoral, au asistat la slujbele oficiate în paraclisul internatului din Brăneşti.
Împreună cu un număr foarte mic de eleve, alături de părintele din comuna Brăneşti, care a dorit să vină să slujească, şi cu un alt oaspete de seamă, părintele Adrian Stolnicul de la Catedrala Patriarhală, ne-am bucurat de oficierea Acatistului şi a Sfintei Liturghii, a declarat prof. Iuliana Toderiță, directoarea Seminarului Teologic „Sfânta Filofteia” de la Mănăstirea ilfoveană Pasărea.
După slujbă a avut loc un moment festiv susţinut de elevele prezente la eveniment.
Seminarul Teologic „Sfânta Filofteia” a fost înființat în anul 1995.
„Şcoala noastră îmbina educaţia teoretică cu cea duhovnicească fiind o confirmare a tradiţionalelor şcoli româneşti care promovează metodele actuale de studii astfel încât să asigure pentru fiecare temelia unei integrări de succes în societate. Şcoala permite studierea unor discipline teologice care contribuie la înţelegerea importanţei Bisericii în viaţa poporului nostru, rolul ei în formarea române, păstrarea identităţii naţionale etc”, a declarat pentru Radio Trinitas prof. Iuliana Toderiță.
Sfânta Filofteia între sfinții români
O vedem reprezentată în icoane în costum popular românesc specific zonei Argeșului și o auzim deseori invocată în rugăciuni alături de sfinții români și stră-români deși s-a născut în cetatea bulgară Târnovo.
De fapt, „Sfântulița”, cum este numită de argeșeni, are origini valahe după mamă, fiind născută la sud de Dunăre în timpul Țaratului vlaho-bulgar.
Mucenița care a suferit martiriul la vârsta de 12 ani este cinstită de români din cele mai vechi timpuri.
Sinaxarele arată că ea însăși a dorit a fi adoptată de Biserica Domnească din Curtea de Argeș.
Ucisă din greșeală, la mânie, de propriul tată pentru că împărțea săracilor hrana lui, trupul sfintei s-a făcut nefiresc de greu și nu a putut fi ridicat de la pământ decât la rostirea numelui capitalei de atunci a Valahiei, Curtea de Argeș.
Practic, potrivit dovezilor istorice, se pare că moaștele sfintei au ajuns în țara noastră mai târziu.
Foto credit: Facebook/prof. Iuliana Toderiță
