O icoană înstrăinată în urmă cu 40 de ani din patrimoniul Mănăstirii Cernica a revenit marți în posesia așezământului monahal, în urma unei donații.

„Această icoană foarte frumoasă și pentru că redă scena unui dialog purtat lângă o fântână care întotdeauna este un simbol foarte prețios al înțelepciunii, al adâncimii”, a transmis Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Opera, intitulată „Duminica Samarinencii” prezintă întâlnirea dintre Mântuitorul și femeia samarineancă la fântână, interacțiune prezentată de Evanghelia Sfântului Ioan, capitolul 4.

Făcută de Asociația Comercianților de Opere de Artă din România (ACOAR) și Casa de licitație A10, donația a avut loc în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Cestianu Racoviță.

La manifestare au participat Horia-Roman Patapievici, președintele casei de licitație A10 by Artmark, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, și părintele Vasile Pârjol, starețul Mănăstirii Cernica.

În deschidere, Horia-Roman Patapievici a vorbit despre rolul artei religioase și despre perspectivele pe care aceasta le deschide.

„Arta religioasă este artă care se adresează direct oamenilor, într-un mod care îi interpelează, este o artă care pune chestiunea destinului, pune chestiunea prezenței omului în lume în perspectiva destinului eternității”.

„Nu vorbim de o artă care este separată de noi, ci vorbim de o artă care aparține destinului nostru istoric, cultural, național și divin. Prin urmare, este familială, nu este o artă a distanței”.

În continuare, părintele stareț Vasile Pârjol a transmis mulțumiri celor care au binevoit ca icoana să se întoarcă în patrimoniul Mănăstirii Cernica.

„Icoana aceasta e un exemplu care ne pune înainte pe cei de dinaintea noastră, cei care au făcut eforturi colosale ca să aducă mai departe mesajul Evangheliei, tradiția Bisericii, unitatea poporului”, a spus pr. Vasile Pârjol.

„Este un lucru îmbucurător faptul că sunt entități care se ocupă și de păstrarea sau de recuperarea unor opere, am putea spune, de artă. Și iată că și mai îmbucurător e faptul că am întâmpinat această bunăvoință largă de a mi se da la corpul vechi al catapetesmei care este expusă într-o colecție muzeală a mănăstirii noastre”.

Icoana – simbol al înțelepciunii și al adăncimii

De asemenea, în a doua parte a manifestării, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a vorbit despre estetica și simbolismul icoanei, pe care a definit-o drept simbol al înțelepciunii și al adăncimii.

„Viziunea aceasta dihotomică, separatoare, maniheistă, aproape asupra relației dintre sacru și profan, dintre biserică și societate, este o viziune care merită denunțată, este o viziune care, din păcate, antrenează de multe ori tensiuni, polarizări, dar asta se întâmplă mai ales în cazul unor persoane care s-au rupt din legătura aceasta întremătoare, de altfel, cu sacralitatea, cu sacru, cu icoana în general”.

„Această icoană foarte frumoasă și pentru că redă scena unui dialog purtat lângă o fântână care întotdeauna este un simbol foarte prețios al înțelepciunii, al adâncimii și care, această întâlnire din jurul unei fântâni și din jurul ideii de apă care simbolizează mereu viața, este o scenă a dialogului ultra-rafinat”.

Totodată, Vasile Bănescu și-a exprimat gratitudinea față de Galeria de artă Artmark și pentru toți cei care au contribuit la restituirea acesteia.

„Îmi face o deosebită plăcere ca în numele Patriarhiei Române să adresez mulțumiri, în primul rând, conducerii Casei de artă și licitații Artmark pentru un gest pe care l-am mijlocit”.

„Un gest deosebit de frumos, acela de a mijloci întoarcerea unei piese picturale deosebit de frumoase și valoroase, care aparține școlii de pictură românească de secol XVIII, întoarcerea unei icoane prețioase, în primul rând, prin calitatea ei artistică, dar și prin conținutul scenei reprezentate în ea”, a declarat Vasile Bănescu pentru Trinitas Tv.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu