3/15 aprilie 1895 – A trecut la cele veșnice, în Cernăuți (foto), mitropolitul MORARIU-ANDRIEVICI SILVESTRU (din botez Samuil). S-a născut la 14 noiembrie 1818 în Mitocu Dragomirnei, lângă Suceava.
Studii: Gimnaziul și Institutul Teologic în Cernăuți, doctor „Honoris causa’ al Facultății de Teologie din Cernăuți (1875). Preot paroh în Ceahor (1843-1862), apoi consilier consistorial în Cernăuți (1862-1877), paralel fiind și profesor de Muzică la Seminarul (internatul) diecezan și la Școala de cântăreți bisericești de acolo, ales deputat în Senatul imperial din Viena și în Dieta Bucovinei de la Cernăuți; călugărit în 1873 sub numele de Silvestru, a fost hirotesit arhimandrit, iar în 1877 numit vicar general al Mitropoliei; la 12 martie 1880 numit arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei și Dalmației (hirotonit 6 aprilie 1880 la Viena, instalat 27 aprilie/9 mai 1880), păstorind până la moarte. Ca preot și consilier, a publicat numeroase poezii, fabule, povestiri – mai ales în „Calendariul pentru Bucovina’ de la Cernăuți, redactat un timp de ei însuși -, manuale pentru școlile „poporale’, manual de religie, lucrări teologice, predici ș.a.; a fost vicepreședinte al „Societății pentru cultura și literatură română din Bucovina’, contribuind, prin toate acestea, la bunul mers al școlilor românești și la menținerea conștiinței naționale între românii din Bucovina. Ca mitropolit a militat pentru păstrarea autonomiei bisericești și a drepturilor românești în Bucovina, împotriva încercărilor rutenilor de a obține posturi de răspundere și de folosire a limbii rutene în administrația bisericească. La îndemnul lui s-a înființat Societatea muzicală „Armonia’ (1881), apoi o societate literară a studenților teologi numită „Academia ortodoxă’ (1889), care a luat asupra sa editarea „Calendarului bucovinean’. La îndemnul său a apărut „Candela’, revistă teologică scoasă de profesorii Facultății de Teologie (1882-1946), s-a înființat „Tipografia Mitropolitul Silvestru’ (1883) și s-a pictat Catedrala mitropolitană din Cernăuți. A încercat să convoace Congresul bisericesc al Mitropoliei – format din clerici și mireni, dar a fost împiedicat de autoritățile habsburgice. Lucrări: Carte de cetire sau legendariu românesc, pentru clasele I-IV (fiecare cu mai multe ediții); Aritmetica pentru școalele sătești (1868); Catehismul mic; Istoria sfântă a Testamentului Vechi și Nou; Epistoliile și Evangheliile de toate duminicile și sărbătorile de peste an, toate pentru „școalele poporene’; Învățătura dogmatică generală; Învățătura dogmatică specială; Învățătura morală; Liturgica, toate „pentru clasele superioare ale gimnaziului’; Cuvântări bisericești la toate duminicile și sărbătorile de peste an (1860); Psaltichia bisericească (1879).
