27 martie 1900 – S-a născut în Dobridor, jud. Dolj, Nicolae Lungu – profesor, dirijor, compozitor. Studii la Seminarul „Central” (1912-1920) și Școala normală de învățători (abs. 1920), Conservatorul din București (1920-1925) și Facultatea de Teologie (abs. 1927), cursuri de vară pentru dirijori la Viena (1928-1929). Profesor de Muzică în București la Liceele „Mihai Eminescu” (1927-1931) și „Aurel Vlaicu” (1931-1938), la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” (1939-1941), inspector al învățământului muzical (1941-1944), profesor la Liceul „Sf. Sava” (1944-1948) și la Școala mixtă „Tudor Vladimirescu” (1948-1956); dirijor secund la Societatea corală „Carmen” (1922-1928), la Ateneele populare (1926-1927), la Societatea „Cântarea României” (1929-1935), apoi dirijor al corului „Ligii Culturale” (1927-1928), fondator și dirijor al Societății corale „România” (1934-1949). Dirijor de cor la bisericile: Sf. Ilie – Gorgani (1921-1922), Cotroceni (1922-1928), Amza (1928-1939), Sf. Spiridon Nou (1940-1947). Conferențiar titular pentru Muzică bisericească, Ritual și Tipic la Institutul Teologic Universitar (1949-1976) și dirijor al Coralei Patriarhiei Române (1947-1985); membru al Uniunii Compozitorilor din România. Lucrări: Carte de muzică pentru clasele I-VII secundare și pentru clasele I-IV ale liceelor comerciale, mai multe ediții (1936-1947); Gramatica muzicii psaltice. Studiu comparativ cu notația liniară (1951, în colaborare cu pr. Grigorie Costea și Ion Croitoru). A trecut la Domnul la 18 iulie 1993 în București.
27 martie 1900 – S-a născut în Dobridor, jud. Dolj, Nicolae Lungu – profesor, dirijor, compozitor
