2 mai 1881 – S-a născut în Țuțcani, județul Vaslui, Episcopul Grigorie Leu (din botez Gheorghe). Studii la Seminarul inferior de la Roman și superior la „Veniamin”, din Iași (1897- 1901); preot în Oancea, jud. Galați (1904-1910); în paralel a urmat Facultatea de Teologie din București (1906-1910). A îndeplinit funcțiile de spiritual la Seminarul „Central” din București (1910-1916), preot militar (1916-1918), director al Seminarului din Ismail (1918-1924). În 1924 a fost ales Arhiereu Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cu titlul „Botoșăneanul”; la 30 aprilie 1936 e ales Episcop al Argeșului; la 11 iunie 1940 transferat la Episcopia Hușilor, unde a păstorit până la 5 februarie 1949. Ca Episcop s-a îngrijit de monumentele istorice ale eparhiilor pe care le-a păstorit și a publicat diverse lucrări cu caracter misionar și de apărare a credinței ortodoxe.
Lucrări: Cuvântări ocazionale (1928); Confesiuni și secte. Studiu istoric-misionar (1929); Sectele din România (1931); Crezul în chipuri și icoane (1932); Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte…; Comorile Argeșului (1937). A trecut la Domnul pe 1 martie 1949 la Huși.
