În apropierea comemorării compozitorului de muzică bisericească Anton Pann, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat instituirea unui ordin ce-i va purta numele.
„Ordinul Anton Pann” va fi acordat mirenilor compozitori, interpreți, muzicologi sau susținători ai evenimentelor muzicale religioase.
Pentru aceleași merite, clericii vor putea fi distinși de Patriarhie cu „Ordinul Macarie Protopsaltul”, un alt mare ctitor al muzicii religioase românești.
Urmează ca cele două ordine înființate să fie trecute în Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române și în Regulamentul Organismelor Centrale ale Bisericii Ortodoxe Române.
În același timp, Atelierele Patriarhiei Române vor realiza diploma-gramată și macheta noilor distincții.
Înființarea celor două ordine a fost aprobată în ședința de lucru a Sfântului Sinod de luni, 28 octombrie 2019.
165 de ani de la plecarea lui Anton Pann
Anton Pann (Antonie Pantoleon-Petroveanu) a plecat la cele veșnice în data de 2 noiembrie 1854 fiind înmormântat în curtea Bisericii „Sfântul Stelian” – Lucaci din București.
Originar din orașul bulgar Silven (pe atunci în Imperiul Otoman), Anton Pann s-a născut în jurul anilor 1796-1798 din tatăl vlah – Pandele Petrov și mama grecoaică-Tomaida, fiind cel de-al treilea fiu al familiei.
Și-a pierdut tatăl și apoi cei doi frați mai mari în război. Tomaida s-a retras cu fiul ei o vreme în Chișinău, iar apoi în Țara Românească, la București.
Antonache, cum era alintat Anton Pann la vârsta de 16 ani, devine paraclisier la biserica Olari, cântăreţ la Biserica cu Sfinți de pe calea Moşilor, dar și ucenic al dascălului grec Dionisie Fotino.
Dornic să-și îmbogățească cunoștințele, s-a înscris „auditor” la „școala de muzichie” deschisă de Fotino.
În 1816 s-a mutat la școala dascălului Petru Efesiul de pe lângă Biserica „Sf. Nicolae” – Șelari. A învățat și meșteșugul tiparului în tipografia aceluiași Petru Efesiul, iar în 1819 a devenit director al tipografiei și a tipărit pentru prima oară un Axion în românește.
A făcut parte ulterior din comisia pentru traducerea cântărilor bisericești din grecește în românește înființată de Mitropolitul Dionisie Lupu.
Anton Pann a fost și profesor de de psaltichie la școala de cântări bisericești de pe Podul Mogoșoaia, apoi la școala de pe lângă Episcopia Râmnicului.
A publicat numeroase volume atât cărți de strană, cât și versuri proprii sau culegeri religioase și folclorice.
Mare parte din compozițiile lui Anton Pann sunt utilizate astăzi în cultul divin. De exemplu, Heruvicul intonat de Grupul Psaltic Tronos în cadrul Liturghiei oficiate de Patriarhul Ecumenic în Catedrala Națională:
Foto: Bustul lui Anton Pann din Râmnicu-Vâlcea / ©destepti.ro
