16 iulie 1886 – S-a născut în Preajba, comuna Poeni, județul Teleorman, istoricul de artă bisericească Ion D. Ștefănescu. Studii la Liceele „Matei Basarab” și „Sfântul Sava” din București, Facultatea de Drept (licență 1908) și cea de Litere-Istorie (licență 1909) ale Universității din București, apoi studii de doctorat în Istoria artei și Bizantinologie la Sorbona-Paris, unde a obținut doctoratul (1928), Profesor la Școala de Belle Arte (1909-1921), la Școala de ofițeri de Artilerie și la Liceul „Mihai Viteazul”, toate în București; a predat cursuri de Istoria artei la Universitatea din Atena (1921-1925), la Ecole des Hautes Etudes et des Sciences Historiques din Paris (1923-1940), la Universitatea catolică din Paris (1928-1940), la Institutul de Filologie și Artă din Bruxelles (1930-1934); profesor de Istoria artei creștine la Facultatea de Teologie din Chișinău, la Universitățile din Cernăuți (1938-1940), București (1940-1948), unde a predat Istoria artei bizantine și vechi românești. Din 1962 a fost, un timp, profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București; a susținut conferințe în diverse centre universitare ale Europei, comunicări la congrese de Bizantinologie și Istoria artei. A fost unul dintre cei mai reputați istorici ai artei bizantine și primul cercetător al picturii medievale românești. A trecut la Domnul pe data de 11 iulie 1981 în Iași (înmormântat la Mănăstirea Agapia).
16 iulie 1886 – S-a născut în Preajba, comuna Poeni, județul Teleorman, istoricul de artă bisericească Ion D. Ștefănescu
