Vineri, 7 februarie, se împlinesc 150 de ani de a nașterea, la Stulpicani, jud. Suceava, a Mitropolitului Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei. După Marea Unire, a fost decan al Facultății de Teologie din Cernăuți, primul episcop al eparhiei Cetății Albe – Ismail și senator de drept.
Fiu de cântăreț bisericesc, a primit la botez numele de Nicolae și a urmat îndemnul mamei de a învăța, pentru a ajunge mai departe decât tatăl lui: în 1899 a obținut doctoratul în Teologie și Filosofie de la Universitatea din Cernăuți, continuând apoi cu specializări în Austria și Germania.
Întors în țară, a lucrat ca profesor suplinitor la Liceul de Stat din Cernăuți (1901), apoi ca bibliotecar la Universitatea din Cernăuți, unde, în anul Marii Uniri a ajuns director al Bibliotecii (1918).
În anul 1901 a fost hirotonit diacon pe seama Catedralei din Cernăuți, iar în 1914 preot. Din 1919, a devenit profesor titular la Facultatea de Teologie din Cernăuți, apoi, în perioada 1920-1921, a fost decan al instituției.
Închinoviat la Putna
Deoarece, în 1918, soția s-a mutat la cele veșnice în urma gripei spaniole, în 1923, Părintele Nicolae Cotlarciuc s-a călugărit la Mănăstirea Putna, primind numele de Nectarie.
În același an, a devenit primul episcop al nou-înființatei eparhii a Cetății Albe – Ismail, iar în 1924 a fost înscăunat Mitropolit al Bucovinei.
În această calitate, a citit în Ședința Sfântului Sinod din 4 februarie 1925, actul prin care se propunea ridicarea Bisericii Ortodoxe Autocefale Române la rangul de Patriarhie.
Prima provocare în plan pastoral-misionar a fost efortul de lămurire a comunităților cu privire la revizuirea calendarului bisericesc. S-a întâlnit și a discutat cu toți cei care aveau întrebări sau îndoieli, iar temeinica sa formare academică l-a ajutat în acest sens.
Ținând piept invidiei multor politicieni, el a reușit să păstreze Fondul bisericesc și alte instituții din Bucovina, conducând eparhia peste un deceniu și continuând în același timp activitatea academică și publicistică.
„Dați ocazia celor buni să ajungă la suprafață”
Pentru meritele deosebite, a fost decorat cu Marele Cordon al Sfântului Mormânt, Marea Cruce a Ordinului Coroana României, a primit titlul de Comandor al Ordinelor Steaua României și Coroana României și a primit distincția Răsplata Muncii pentru Biserică – clasa I.
În 1934, el le transmitea slujitorilor altarelor: „Întăriți sufletește pe cei slabi. Dați ocazia celor buni să ajungă la suprafață. Creați și susțineți caractere. Criticați cu cruțare și bună credință, ca să îndreptați”.
A trecut la cele veșnice în anul 1935, la vârsta de 60 de ani. Osemintele sale odihnesc în Cripta Mitropoliților Bucovinei din Cernăuți, lăcaș de cult trecut în 2024, printr-o decizie controversată a primăriei, în subordinea Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei, informează Agenția de știri BucPress din Cernăuți.
Foto credit: Wikipedia / Arhivele Naționale ale Poloniei
