15 martie 1892 – a trecut la cele veșnice, în Sibiu, preotul și profesorul de teologie IOAN POPESCU (n. 5 iulie 1832 în Cața, azi jud. Brașov). Studii liceale la Odorhei, Brașov și Blaj, teologice la Sibiu (1855-1857), apoi studii de Pedagogie la Universitățile din Jena și Leipzig (1859-1861). Profesor suplinitor în secția pedagogică a Institutului Teologic-Pedagogic din Sibiu (1857-1859), apoi în ambele secțiuni pentru Dogmatică, Drept canonic, Pedagogie și Psihologie (1861-1892), preot (1862), apoi protopop, asesor (consilier) onorar la Arhiepiscopie; director al Școlii de fete a Astrei din Sibiu (1888-1891), secretar prim al Astrei și redactor al revistei „Transilvania” (1889- 1891); membru corespondent al Academiei Române (13 septembrie 1877), membru al Societății pentru pedagogia „științifică” din Germania; militant pentru drepturile românilor în cadrul Partidului Național Român din Transilvania. A publicat numeroase lucrări de Pedagogie, prin care a făcut cunoscute la noi principiile pedagogice ale lui Herbart, manuale pentru școlile „poporale” românești, studii de pedagogie; în 1868 a redactat la Sibiu „Organul pedagogic”, prima revistă de specialitate la noi. Lucrări: Compendiu de pedagogie (1868, ed. a II a 1876); Pedagogia (1863, trei ediții); Psihologia empirică (1881, trei ediții); întâia carte de lectură și învățătură pentru școlile poporale române (18 ediții); A doua carte de lectură și învățătură (11 ediții). împreună cu Zaharia Boiu a tradus în limba germană voi. II din Istoria bisericească a lui Andrei Șaguna (Sibiu, 1862).
15 martie 1892 – A trecut la cele veșnice, în Sibiu, preotul și profesorul de teologie IOAN POPESCU
