Luni se împlinesc 15 ani de la plecarea la cele veșnice a Părintelui Profesor Dumitru Popescu, care a condus Facultatea de Teologie din București în deceniile dinainte și după căderea comunismului.
A fost discipol al Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, doctor honoris causa al mai multor universități și, din 2001, membru de onoare al Academiei Române.
S-a născut în 29 iunie 1929 la Călugăreni, județul Giurgiu, și, între 1940 și 1948, a urmat Seminarul Teologic „Nifon Mitropolitul” din București. Între 1948 și 1955, și-a satisfăcut stagiul militar la Șinca-Veche, în județul Brașov, apoi și-a reluat studiile la Institutul Teologic de grad universitar din București, pe care le-a absolvit în 1962.
Activitatea de cercetare
Părintele Profesor Dumitru Popescu este considerat un continuator al gândirii teologice și dogmatice a Sf. Părinte Mărturisitor Dumitru Stăniloae.
A obținut, în 1972, titlul de doctor în teologie dogmatică ortodoxă, susținând o teză intitulată „Eclesiologia romano-catolică după cel de-al doilea Conciliu de la Vatican și ecourile ei în teologia contemporană”.
În același an, a devenit rector al instituției academice teologice din Capitală, pe care a condus-o în această calitate până în 1980 și apoi din nou, între 1988 și 1992.
Transformarea instituțională a Facultății de Teologie din Capitală
Imediat după căderea comunismului, a coordonat eforturile de reîncadrare a acestei instituții de învățământ superior în Universitatea din București, cu toate exigențele cerute de acest statut.
Astfel, Institutul Teologic a devenit Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, pe care ulterior Părintele Profesor Dumitru Popescu a condus-o ca decan până în 1996.
După 1980, Părintele Profesor Dumitru Popescu a fost director de studii la Conferința Bisericilor Europene, cu sediul la Geneva, unde a demonstrat că Ortodoxia poate intra în dialog cu celelalte denominații creștine fără a-și pierde propria identitate și mărturie.
Mărturii ale contemporanilor
„L-am avut pe părintele Dumitru Popescu ca referent la susținerea tezei de doctorat, fiind bucuros că discuțiile noastre pe tema unității Bisericii mi-au folosit la elaborarea lucrării”, scrie Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud într-o mărturie recentă.
„Aveam să constat că are gândirea cea mai sintetică dintre teologii contemporani și un bun comunicator, teologia sa fiind inspirată din teologia patristică și conducea la trăirea credinței, la promovarea ideilor și a spiritualității noastre răsăritene atât de bogate.”
„A cunoscut provocările secolului al XX-lea și a încercat pe baze patristice să găsească soluții pentru misiunea Bisericii. Opera sa teologică este actuală și ne cheamă să reflectăm la mesajul Domnului Hristos pentru omul contemporan secularizat, lipsit de valorile spirituale și ancorat în lumea coruptă și fără de Dumnezeu”, a mai scris Preasfințitul Părinte Veniamin.
„Meritul său a fost că a știut să țină facultatea sub aripa Bisericii, accentuând faptul că pregătind studenții ca viitori slujitori ai altarelor, Biserica trebuie să aibă cuvântul hotărâtor”, spunea alt fost decan al instituției, Părintele Profesor Emerit Ștefan Buchiu.
Un alt merit al Părintelui Profesor Dumitru Popescu a fost deschiderea teologiei românești către dialogul interdisciplinar, apropiind astfel Teologia de cultură și oamenii de știință de Biserică, a mai precizat Părintele Ștefan Buchiu.
Foto credit: Arhiva Basilica.ro
