10 octombrie 1847 – S-a născut în Clinceni, județul Ilfov, Mitropolitul Clinceni Partenie (din botez Petru Stancu). Studii la Seminarul „Central” din București (1861-1868), la Facultatea de Litere din București (1870-1872), la Facultatea de Teologie a Universității din Atena (1873-1877, unde a obținut licența; mai târziu primește titlul de „Doctor honoris causa” al acesteia). Diacon în 1868; rămas văduv, se călugărește (1877), fiind apoi hirotonit ieromonah (1877) și hirotesit protosinghel și arhimandrit (1878). Superior al capelei române din Leipzig (1878-1880), apoi al celei din Paris (1880-1886), hirotonit arhiereu cu titlul de „Bârlădeanul” (1886), ales Episcop al Dunării de Jos (1886); Mitropolit al Moldovei și Sucevei (1902, retras din scaun la 31 dec. 1908). În timpul arhipăstoririi sale în Dobrogea s-au construit zeci de biserici ortodoxe; a ridicat noile reședințe vlădicești din Galați și Iași; a făcut donații însemnate în cărți Bibliotecii „V.A. Urechia” din Galați și Facultății de Teologie din București. A trecut la Domnul pe data de 9 ianuarie 1910 la București.
10 octombrie 1847 – S-a născut în Clinceni, județul Ilfov, Mitropolitul Clinceni Partenie
