S-a născut la 27 decembrie 1880 în familia lui Vasile Daşchevici, funcţionar vamal din Mamorniţa, fostul judeţ Dorohoi. După şcoala elementară din satul natal (1894-1897), tânărul Daşchevici urmează seminariile „Sfântul Gheorghe“ din Roman (1894-1897) şi „Veniamin“ din Iaşi (1898-1901). După obţinerea bacalaureatului la Liceul „Ferdinand“ din Bacău, în 1906 se înscrie la Facultatea de Teologie din Bucureşti, pe care o va întrerupe după un an, pentru a urma cursurile Facultăţii de Drept (1907-1913). Studiile de teologie le va finaliza mai târziu, în 1939. După obţinerea bacalaureatului este învăţător la Bragadiru, judeţul Teleorman, apoi secretar comunal la Primăria din Frunzăneşti (azi judeţul Călăraşi). În aprilie 1908 intră în poliţie, unde până în martie 1941 urmează un cursus honorum. Este translator la Ministerul de Interne (1908-1913), lucrător la Poliţia de Frontieră Burdujeni-Gară (1913-1914), şef al Poliţiei de Frontieră Ungheni (1914), elev al Şcolii de Ofiţeri de Infanterie de la Târgovişte (1914-1918) şi şef al unităţilor de Poliţie de la Dorohoi (1919-1920) şi Buzău (1920-1921). În Războiul de Reîntregire se remarcă la luptele de la Nămoloasa, ca plutonier în Regimentul 69 Infanterie, şi pentru care primeşte distincţia „Bărbăţie şi credinţă cu spade“, clasa a II-a. În 1921 este transferat în Prefectura Poliţiei Capitalei, unde lansează revista poliţienească „Paza“. Prin intermediul acestei publicaţii aduce soluţii la problemele pe care Poliţia Română le întâmpina, promovează tehnici moderne de investigaţii, cere eliminarea practicilor abuzive şi o pregătire intelectuală adecvată pentru lucrătorii din această intituţie.
Mai multe informaţii în Ziarul Lumina.
