Patriarhii Serbiei și Antiohiei au semnat o declarație comună: text integral

Patriarhii Ioan al Antiohiei și Irineu al Serbiei au semnat vinerea trecută o declarație comună la încheierea vizitei irenice a Preafericitului Părinte Ioan în Serbia.

Patriarhul Antiohiei a vizitat Biserica Ortodoxă Sârbă în perioada 11-19 octombrie 2018.


Declarația comună a Patriarhilor Serbiei și Antiohiei: text integral

Belgrad – 19 octombrie 2018 – Această vizită istorică, prima după ce Patriarhul ortodox Teodosie VI (Abu Rjaili) al Antiohiei a vizitat Belgradul, a avut loc într-un context de circumstanțe dificile și dureroase cu care se confruntă Biserica Ortodoxă Antiohiană în Siria, Liban și în Orientul Mijlociu.

Această vizită coincide, de asemenea, cu criza cu care se confruntă în prezent Biserica Ortodoxă la nivel global, în care evoluțiile se desfășoară cu rapiditate și într-o manieră tulburătoare și ar putea duce la apariția unor efecte dăunătoare permanente asupra legăturilor de comuniune, pace și unitate între frați.

1. Vizita a fost o ocazie fraternă importantă pentru ca frații să se întâlnească, iar Bisericile Serbiei și Antiohiei să se îmbrățișeze. Ea a oferit șansa de a discuta diferite probleme care sunt comune mărturiei Bisericilor lor în lumea actuală aflată în criză.

A fost o ocazie de a purta consultări frățești între cele două Biserici despre aspectele generale ale Bisericii Ortodoxe și despre mijloacele de evitare a adâncirii prăpastiei dintre frați și despre cerințele necesare pentru consolidarea proceselor de consultare și consensul dintre Bisericile Ortodoxe locale autocefale.

2. Discuțiile dintre cele două Biserici au fost conduse de un spirit înalt de fraternitate, iubire, pace și transparență și, astfel, au fost bazate pe adevăratele principii ecleziastice care sunt distincte de unilateralism și abordările conduse de anumite interese. Spiritul fraternității a generat consensul și armonia dintre cele două Biserici în discuțiile lor.

Cele două delegații au reamintit multele similitudini din experiența istorică a fiecărei Biserici (Sârbă și Antiohiană), dat fiind că fiecare dintre ele este considerată o Biserică „mărturisitoare” sau „martiră”. Această experiență le ajută pe ambele Biserici, în pofida dificultăților și suferinței, să mărturisească Adevărul și pe Hristos în cuprinsul jurisdicției lor istorice de origine și în lume.

Discuțiile au acoperit relațiile comune dintre cele două Biserici și mijloacele de dezvoltare și consolidare a lor. A fost evidențiată importanța cooperării active și continue, precum și a relațiilor dintre cele două Biserici. Astfel de relații active continue vor include diverse aspecte teologice, academice și culturale etc.

Cele două Biserici au confirmat faptul că în viitorul apropiat va avea loc vizita irenică a Preafericitului Părinte Patriarh Irineu în Patriarhia Antiohiei.

3. Cele două delegații au reafirmat eforturile continue depuse de Biserica Serbiei la toate nivelele pentru ocrotirea patrimoniului ei istoric, spiritual și național, mai ales în metocul Kosovo, care este considerat patria istorică a Bisericii Serbiei.

Ambele delegații au confirmat importanța susținerii acestui efort, în conformitate cu principiile drepturilor omului, coexistența pașnică dintre civilizații și religii și cu legile și ordinea internațională, dată fiind importanța patrimoniului sârb pentru istoria și conștiința fundamentală a Bisericii Serbiei, pentru prezentul și viitorul ei.

4. Delegațiile antiohiană și sârbă au discutat despre situația dificilă și dureroasă prin care trece Biserica Ortodoxă Antiohiană în Siria, Liban și în alte state și societăți din Orientul Mijlociu.

Aceste popoare suferă din cauza uciderii, terorismului, distrugerii, deplasării forțate a populației, migrației și diverselor forme de instabilitate politică și socială care le-au afectat demnitatea și libertatea, precum și demnitatea vieții de zi cu zi.

Cele două delegații reafirmă faptul că prezența creștină antiohiană în Orient este una originară de acum 2000 de ani și că creștinii care trăiesc acolo nu sunt și nici nu se consideră ca fiind minoritari în această regiune, ci una dintre componentele indigene ale acestor multe state și societăți.

Sunt, de asemenea, o parte integrantă din stratul istoric al societății acestei regiuni și din spațiul antiohian și continuă să rămână și sunt puternic atașați de patria lor și de mărturia în această regiune centrală a lumii.

5. Cele două Biserici subliniază importanța sprijinirii Bisericii Ortodoxe Apostolice a Antiohiei în orice are ea nevoie pentru a continua mărturia ei mântuitoare în regiunea Orientului Mijlociu.

Aceasta include încurajarea poporului să rămână în patria sa și să devină partener în construcția „statutului cetățeniei”, ceea ce îi face egali în drepturi și obligații alături de toți ceilalți cetățeni.

Ambele Biserici consideră că singura soluție posibilă pentru încheierea pașnică a tuturor acestor tragedii din țările din această regiune este să rămână în dialog, precum și acceptarea celorlalți, adoptând un dialog deschis și coexistența pașnică între toate componentele.

Acest lucru este realizat în principal prin asigurarea egalității drepturilor și obligațiilor tuturor cetățenilor. În plus, promovarea păcii și respectarea diversității religioase sunt doi factori importanți pentru răspândirea păcii în tot cuprinsul Orientului Mijlociu.

6. Ambele Biserici regretă tăcerea persistentă referitoare la răpirea celor doi ierarhi ai Alepului, Mitropolitul Paul Yazigi și Mitropolitul Ioan Ibrahim. După mai mult de cinci ani, lumea pare că a uitat de acest caz umanitar important.

Ambele Biserici fac un apel către toate instituțiile și organizațiile locale, regionale și internaționale pentru a relua urgent urmărirea acestui subiect, să dezvăluie soarta celor doi episcopi și să facă toate eforturile pentru eliberarea lor și întoarcerea lor în eparhiile respective.

7. Bisericile Serbiei și Antiohiei regretă că nu a fost încă soluționată disputa dintre Patriarhiile Antiohiei și Ierusalimului rezultată din decizia celei din urmă de a alege și hirotoni un Arhiepiscop de Qatar care se află în jurisdicția istorică și canonică bisericească a Patriarhiei Antiohiei și a întregului Orient.

Cele două Biserici își exprimă regretul, de asemenea, că impactul acestui conflict asupra întregii Ortodoxii nu a fost luat în considerare în timp util de către celelalte Biserici Ortodoxe. Acest lucru se întâmplă în pofida termenilor acordului atins prin discuții între cele două Biserici în iunie 2013 în prezența și cu medierea Patriarhiei Ecumenice și a Ministerului de Externe al Greciei. În acest acord, termenii au fost documentați de către ministerul menționat și în corespondența Patriarhiei Ecumenice care atestă existența sa și a acestor termeni în trei puncte.

8. Bisericile Serbiei și Antiohiei își exprimă profunda îngrijorare privind pericolele înstrăinării, diviziunii și separării care amenință Bisericile Ortodoxe Autocefale locale în prezent. Credem că acestea sunt rezultatul deciziilor unilaterale care influențează fundamentul consensului și al relațiilor fraterne dintre aceste Biserici.

Astfel de decizii unilaterale afectează atât relațiile unificatoare cât și influența mărturiei Bisericii Ortodoxe în lumea de azi. Cele două Biserici consideră că perioada istorică actuală este foarte dificilă și sensibilă.

Această perioadă necesită mai mult ca înainte multă înțelepciune, răbdare și vigilență spirituală pentru a păstra atât pacea Bisericii Ortodoxe cât și unitatea ei, precum și pentru a preveni căderea ei conștientă sau inconștientă în capcanele axelor politice și în ambițiile politice ale statelor. Acționând astfel, mărturia ortodoxă în lumea de astăzi va fi afectată și slăbită.

Drept urmare, cele două Biserici declară următoarele:
A. Unitatea și pacea lumii creștin-ortodoxe au fost puse în mâinile noastre de Iisus Hristos. Prin urmare, cele două Biserici confirmă că întărirea unității Bisericii Ortodoxe este un aspect de mare importanță.

Acest lucru este adevărat deoarece Biserica este expusă la diferite pericole și provocări care își au originea în lumea de astăzi, cu diviziunile și contradicțiile ei, cu diferitele impacte existențiale și sociale asupra persoanei umane.

B. Nu este posibilă traducerea unității de credință într-o realitate tangibilă și într-o mărturie eficientă care influențează persoana umană în lumea contemporană, care este afectată de tensiunile existențiale și sociale, dacă Biserica Ortodoxă nu își arată unitatea față de lume. Această unitate este expresia cuvintelor și acțiunilor sale.

Această unitate este exprimată prin conciliaritate (sinodalitate, sobornitate), procese de lucru, consultări și luări de decizii bazate pe rânduiala canonică tradițională a Bisericii Ortodoxe și pe consensul Bisericilor Ortodoxe, oricare ar fi mărimea lor. Biserica Ortodoxă este Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească și nu reprezintă o federație sau confederație de Biserici separate și independente între ele, care acționează și reacționează în funcție de propriile interese și care apar înaintea lumii ca un grup de Biserici în conflict, în dispută și în înstrăinare una de cealaltă.

C. În contextul prezenței universale a Bisericii Ortodoxe din întreaga lume, mărturia ortodoxă necesită astăzi mai mult ca niciodată deschidere suplimentară, discuții, schimburi de expertiză și aplicarea conciliarității canonice tradiționale între toate Bisericile Ortodoxe pentru a le uni mărturia în lumea modernă.

De aceea, cele două Biserici confirmă faptul că este în favoarea Bisericii Ortodoxe să se angajeze într-o revizuire autocritică a tuturor proceselor și deciziilor unilaterale. Acest lucru va duce la păstrarea legăturilor unității și comuniunii în fraternitate, în iubire și pace între Bisericile Ortodoxe, ca membre ale unui singur Trup (Trupul lui Hristos).

De asemenea, avem nevoie de reactivarea serioasă, eficientă și procesuală a spiritului unității, consultării, conciliarității și a aplicării principiului consensului în analiza și luarea de decizii asupra temelor comune între Bisericile Ortodoxe. Acestea includ în special deciziile referitoare la acordarea autocefaliei, bazate pe principiile ecleziologiei ortodoxe și ale rânduielii canonice.

D. Sinodalitatea ortodoxă este singura cale eficientă pentru a evita orice altă deteriorare între Bisericile Ortodoxe, ceea ce duce la o mai adâncă înstrăinare, divizare și separare. Tocmai aceste lucruri amenință unitatea întregului trup ortodox. Numai sinodalitatea sănătoasă, care este bazată în primul rând pe unitatea în Potirul Euharistic, poate și ar trebui să fie temelia pentru orice facem.

Situația îngrijorătoare din lumea ortodoxă, care rezultă din situația din Ucraina, nu poate continua și să nu stabilească în cele din urmă o puternică diviziune între toți membrii Bisericii Ortodoxe. Iar aceasta va fi în detrimentul legăturii păcii în rândul pleromei ortodoxe și în detrimentul mărturiei ei în lumea de azi.

Așadar, dată fiind nevoia urgentă de evitare a oricărei escaladări a crizei curente, Patriarhii Serbiei și Antiohiei fac un apel la fratele lor, Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic, să restabilească dialogul fratern cu Biserica Ortodoxă a Rusiei pentru a rezolva conflictul dintre Patriarhiile Constantinopolului și Moscovei și să restaureze legătura păcii din Biserica Ortodoxă, cu asistarea și participarea frățească a tuturor celorlalți Întâistătători de Biserici Ortodoxe locale autocefale.

Foto: Patriarhia Antiohiei / Facebook

Comentarii Facebook


Știri recente