Joi, 31 octombrie 2013, în Sala Coloanelor din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, s-a desfășurat conferința cu titlul „Probleme bioetice contemporane și Biserica Ortodoxă”, susținută de către IPS Nicolae, Mitropolit de Mesogias și Lavreotiki, informează „Ziarul Lumina”.
Studenții Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași s-au bucurat joi, 31 octombrie 2013, începând cu ora 12:00, de prezența Înaltpreasfințitului Nicolae, Mitropolit de Mesogias și Lavreotiki, care a susținut o conferință pe tema problemelor bioetice contemporane. Moderatorul evenimentului a fost pr. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași. Conferința a debutat cu o rugăciune, urmată de cuvântul de bun venit al părintelui decan, în care au fost prezentate unele momente comune din istoria României și a Greciei, cu dorința că această vizită să întărească legătura dintre cele două țări surori. „Facultatea noastră are deosebita bucurie și onoare de a-l avea astăzi ca oaspete pe IPS Nicolae. Înaltpreasfinția Sa se află pentru a cincea oară în România, dar pentru prima dată în Iași, unde sperăm noi să mai revină. De asemenea, aș dori să subliniez că între Moldova și Grecia a existat de-a lungul timpului o veche, strânsă și frumoasă legătură. Chiar mișcarea de emancipare a grecilor, Eteria, a început tot la Iași, în anul 1821, mișcare binecuvântată printr-o slujbă oficiată de mitropolitul de atunci al Moldovei, Veniamin Costachi, supranumit „Luminătorul Moldovei”. Vă aflați în cea mai veche facultate de teologie din țară, cofondatoare a celei mai vechi universități din România, facultate în care au studiat și sperăm să mai studieze studenți din Grecia”, a declarat părintele Ion Vicovan. A urmat apoi o scurtă prezentare a invitatului de onoare, IPS Nicolae, Mitropolit de Mesogias și Lavreotiki.
Înaltpreasfințitul Nicolae și-a început discursul mulțumind pentru invitația de a fi prezent la Iași, susținând și o înrudire internă cu Biserica și tradiția ortodoxă din România. Referitor la conferința despre bioetică, IPS Nicolae nu a dorit să o prezinte sub forma unui curs, ci a preferat o „deschidere a inimilor” pentru a înțelege câteva lucruri esențiale. „Aș fi vrut să vă vorbesc despre Taina Preoției, despre darurile chemării monahale sau despre participarea trăitoare la cultul Bisericii, dar mi s-a spus că aceste lucruri ar fi cunoscute și că ar fi mai bine să vorbesc despre bioetică. Ca bază pentru ceea ce vă voi prezenta voi folosi hotărârile din cadrul Comisiei de Bioetică a Bisericii Greciei. Trăim într-o epocă în care există o explozie a științelor, ce a condus la dezvoltarea numeroaselor tehnologii, având efecte asupra omului și asupra societății. Știința poate fi asemănată cu o mașină ce are o foarte mare viteză, dar avem nevoie de un volan bun pentru a o conduce acolo unde dorim noi. Acest lucru trebuie să ni-l ofere bioetica: controlul asupra realizărilor științifice în domeniul sănătății omului. Este o știință nouă, care a început să se manifeste la sfârșitul anilor ’70 și a explodat după anii â90. Așa au început să fie organizate comisii care să dea sfaturi și răspunsuri pentru temele respective, să fie înființate centre care să facă cercetări asupra acestor subiecte și să se creeze un fel de legislație specifică. Pe lângă societate, Biserica este datoare să-și exprime poziția în aspectele legate de bioetică, pentru că sunt foarte mulți credincioși care așteaptă un răspuns din partea autorităților eclesiale. Pentru că aceste realizări științifice îi influențează foarte mult pe oameni, se impune crearea unor organisme specifice”, a declarat IPS Nicolae.
În continuare, mitropolitul grec a adus în discuție aspecte concrete de bioetică, vorbind despre înființarea, cu 15 ani în urmă, a comisiei de bioetică a Bisericii Greciei, din care fac parte trei profesori de medicină, trei profesori de teologie, un profesor de genetică și un profesor specializat în dreptul medical. Această comisie a început să abordeze problemele din punct de vedere științific, social, pastoral, pentru a putea oferi un răspuns teologic asemenea unei orientări de viață. Chiar dacă nu existau alte comisii similare în alte părți, nu se dorea o imitare a lucrurilor afirmate de alte confesiuni creștine. După trei ani de discuții, s-au propus și câteva soluții, ce au fost ulterior trimise Sfântului Sinod spre aprobare, pentru a putea fi de folos și celorlalte Biserici.
„Puterea pe care o are preotul este cu mult mai mare decât puterea pe care o posedă omul de știință”
Mai departe, discuția s-a axat pe problemele eugeniei, eutanasiei și fecundării in vitro, cu mențiunea că Biserica „nu dorește ca oamenii să ajungă să nu mai simtă în ei necesitatea lui Dumnezeu”, iar oamenii „nu pot alege pe cei care să trăiască și nu pot să stabilească cine trebuie să moară”. „Nevoia de Dumnezeu, perspectiva vieții veșnice, libertatea și armonia dintre trup și suflet reprezintă pilonii pe care trebuie să se sprijine bioetica, ținând cont de menirea omului pe pământ”, a subliniat IPS Nicolae. Conferința a continuat cu prezentarea câtorva cazuri ilustrative pentru anumite dileme de bioetică, iar spre final, mitropolitul grec a evidențiat câteva aspecte demne de reținut și a oferit câteva sfaturi. „Mulți mă întreabă de ce din om de știință am devenit preot. Iar eu le răspund că puterea pe care o are preotul este cu mult mai mare decât puterea pe care o posedă omul de știință. Dar cu cât puterea este mai mare, cu atât crește și responsabilitatea. În lumea de astăzi, Biserica și bioetica trebuie să arate că omul este înrudit cu Dumnezeu, nu cu animalele. În acest proces nebun al societății în care ne aflăm, iubiți studenți și teologi, este minunat lucru ca cineva să-L mărturisească pe Hristos, nu doar ca preot slujitor, ci ca preot trăitor. Vă doresc să deveniți cu adevărat preoți și să exprimați mărturia lui Hristos prin fiecare aspect al vieții voastre”, a concluzionat Mitropolitul de Mesogias și Lavreotiki. Finalul conferinței a fost dedicat unei sesiuni de întrebări și răspunsuri, pe teme de actualitate din domeniul bioeticii.
IPS Nicolae s-a născut în anul 1954, a studiat fizica la Universitatea „Aristotel” din Tesalonic, iar mai apoi a urmat cursuri de master în astro-fizică la Universitatea Harvard și inginerie mecanică tot în Statele Unite. Primele studii de doctorat au fost absolvite în domeniul tehnologiei biomedicale și de matematică aplicată. A activat ca cercetător la diferite spitale din Boston și consultant pentru companii renumite în tehnologia spațială medicală. Mai apoi, a urmat studii de teologie la Facultatea Polycross din Boston, obținând două titluri de master, completate apoi la Facultatea de Teologie din Tesalonic cu o teză de doctorat în bioetică, abordând tema transplantului. Din anul 1991, predă diferite cursuri de medicină, bioetică și teologie în Grecia și Liban. În 1993 a înființat la Atena primul centru de etică și deontologie biomedicală, iar începând cu anul 1998 este președintele comisiei speciale de bioetică a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din Grecia. A fost arhimandrit și slujitor la metocul din Atena „Înălțarea Domnului” al mănăstirii athonite Simonos Petras, iar la 30 aprilie 2004 a fost hirotonit episcop.
