În cea de-a 26-a Duminică după Rusalii, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu a săvârşit Sfânta Liturghie la altarul Paraclisului Mitropolitan „Maica Precista“ – Dudu din Craiova. De praznicul Vovideniei, vineri, 21 noiembrie, Mitropolitul Olteniei a slujit la hramul mănăstirii gorjene Lainici, informează “Ziarul Lumina”.
Câteva sute de credincioşi craioveni au venit la rugăciune în Catedrala „Maica Domnului de la Dud“, luând parte la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie săvârşită de IPS Părinte Mitropolit Irineu, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La finele slujbei, Arhiepiscopul Craiovei a tâlcuit pericopa duminicală, despre „Pilda bogatul căruia i-a rodit ţarina“, rânduită spre citire în cea de-a 26-a Duminică după Rusalii (cf. Lc. 12, 16-21). „Bogatul din Evanghelia de astăzi primeşte daruri multiple şi nemăsurate, atât de multe încât îşi pune întrebarea ce va face cu atâtea bogăţii, cu atâtea bunătăţi. Nu se gândeşte decât la el însuşi, cugetând egoist, într-o părere de sine exagerată. Mai mult, el gândeşte că sufletul lui ar putea să mănânce din bunătăţile acestea pământeşti. «Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea, veseleşte-te» (v. 19). Deci, toate acestea, după cum vedem, sunt preluate din lumea materială şi transpuse în lumea spirituală, fiind însoţite de o cugetare lipsită de sens, pe care o putem considera nebunie. De aceea, Dumnezeu, după cum vedem în cuvintele Scripturii, îl consideră nebun. «Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce ai pregătit ale cui vor fi?» (v. 20)“, a spus IPS Părinte Irineu.
„Sufletul este oglinda în care se reflectă Dumnezeu“
În continuare, Mitropolitul Olteniei a arătat că, dincolo de orice trebuinţă pământească, sufletul omenesc „este sârguincios şi doreşte permanent după Dumnezeu, vrea să se înalţe, vrea să se ridice, are nevoie de rugăciune, de post, de osteneală, de nevoinţă, are nevoie de milostenie. Sufletul omenesc are nevoie de dragoste, de pace şi linişte. El vrea să iasă din legăturile pământeşti, neputând fi nicidecum împăcat cu ceva trupesc. Sufletul nu se desfată de tot ceea ce este din lumea aceasta, ci acceptă ca trupul să se hrănească şi să poată vieţui pe pământ şi să poată agonisi fapte bune, virtuţi necesare pentru Împărăţia cerurilor. De aceea, în viaţa omului credincios, sufletul este cel mai de preţ lucru, care trebuie să fie permanent îngrijit. Este comoara ce trebuie păstrată cu multă atenţie şi înţelepciune să nu fie furată de cel rău. Sufletul este oglinda în care se reflectă Dumnezeu, este lumina din interiorul nostru care dacă se întunecă vom deveni întuneric. Într-un cuvânt, sufletul este identitatea noastră duhovnicească, oferind cu adevărat conţinut deplin vieţii noastre“, a conchis IPS Irineu.
În cadrul Sfintei Liturghii, diaconul Emanuel Popa a primit Taina Preoţiei pe seama Parohiei Lişteava, din Protoieria Craiova Sud, judeţul Dolj.
Mănăstirea Lainici şi-a sărbătorit hramul
Mănăstirea Lainici din judeţul Gorj a îmbrăcat haină de sărbătoare vineri, 21 noiembrie, cu prilejul sărbătoririi hramului bisericii vechi, „Intrarea în biserică a Maicii Domnului“. Bucuria duhovnicească a fost sporită de prezenţa în mijlocul obştii monahale a IPS Părinte Irineu, care a săvârşit slujba Sfintei Liturghii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“, al Catedralei Mitropolitane din Craiova, condus de prof. Victor Şapcă.
În cuvântul de învăţătură, Întâistătătorul Bisericii din Oltenia a vorbit despre semnificaţiile teologice ale praznicului Intrării în biserică a Maicii Domnului. „Venirea Maicii Domnului la Templu face ca ea să devină Templu al Celui Preaînalt. Iată cum Dumnezeu pregăteşte locaş sfinţit poporului Său şi apoi pregăteşte un Templu Fiului Său, prin Maica Domnului. Deci, deodată, cele două temple, materiale şi spirituale, se unesc, ca unul să primească de la celălalt sfinţenie deosebită. Templul din Ierusalim primeşte sfinţenie de la Maica Domnului, iar Tatăl Cel ceresc, Care a ales-o încă înainte de a se naşte ea, o pregăteşte neîncetat, ca să devină Casă a Fiului Său. Deci, dacă Templul din Ierusalim era permanent acoperit de un nor luminos, simbol al Duhului Sfânt, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este permanent cuprinsă de Duhul Sfânt şi pătrunsă de Duhul Sfânt, ca trupul ei binecuvântat să fie pe deplin sfinţit şi în aşa fel pregătit să dea trup Celui Care avea să vină, Fiul lui Dumnezeu, pentru mântuirea noastră“, a subliniat IPS Părinte Irineu.
„Maica Domnului este din neamul nostru“
Părintele Mitropolit Irineu a precizat totodată că Naşterea şi Intrarea în biserică a Maicii Domnului sunt episoade care, deşi nu sunt descrise în Sfânta Scriptură, ne împărtăşesc aspecte despre viaţa Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cât şi despre Sfinţii Ioachim şi Ana, aceste detalii fiind consemnate de Sfânta Tradiţie. „Maica Domnului s-a născut prin făgăduinţa lui Dumnezeu adresată părinţilor ei, Ioachim şi Ana. Aceştia doreau cu tot dinadinsul să aibă roada trupului lor şi să lase în urmă moştenitori. Ei s-au rugat fierbinte pentru aceasta şi au făgăduit ca orice Dumnezeu le va da să fie închinat templului, să fie adus Părintelui ceresc. Astfel, după această făgăduinţă, a venit Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, din părinţii ei, Ioachim şi Ana, după legea omenească, naturală, după legea biologică, aşa cum a lăsat Dumnezeu să se nască omul din tată şi din mamă. Această naştere arată că Maica Domnului este din neamul nostru, este aleasă dintre oameni ca să fie mamă a Dumnezeului Celui Preaînalt. Nu s-a născut fără păcatul strămoşesc, căci spune Psalmistul «întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea». Cu toate acestea, drepţii Ioachim şi Ana, atât prin faptele şi rugăciunile lor, cât şi prin moştenirea pe care ei au avut-o de la strămoşii lor, au agonisit o putere dumnezeiască şi un har deosebit pe care l-au transmis Preasfintei Născătoare de Dumnezeu“, a conchis IPS Irineu.
În cadrul Sfintei Liturghii, diaconul Adrian Ispas a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Caraula, Protopopiatul Băileşti.
