Mitropolitul Basarabiei a transmis duminică un mesaj cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, în care subliniază că Biserica Ortodoxă Română este alături de românii din întreaga lume, pe care-i cheamă să trăiască uniți în credință.
„Suntem martorii tuturor încercărilor prin care trec fiii noștri și ne bucurăm să-i găsim adunați în jurul Potirului Euharistic și a misiunii creștine de a plini binele, cea mai grăitoare dovadă fiind și efortul nostru comun de ajutorare a fraților ucraineni ce au luat calea pribegiei, misiune pe care doar împreună o putem împlini cu desăvârșire”, transmite ierarhul.
Mitropolitul Petru mai vorbește în mesaj și despre Mitropolia Basarabiei, reactivată pentru a fi aproape de comunitățile românești istorice de dincolo de Prut.
„Se împlinesc anul acesta 30 de ani de când, prin reactivarea Mitropoliei Basarabiei, se restabilește un adevăr istoric, iar fiii noștri sunt chemați sub umbra Crucii și a stindardului tricolor. 30 de ani de când, cu timp și fără timp, alături de tot clerul bisericesc și cinul călugăresc, ne ostenim în a rămâne făclii vii, din care tot poporul ce simte românește să se aprindă de dorul sfânt al mântuirii”, transmite ierarhul.
„În acest context, ne aducem aminte cu bucurie de toate comunitățile ce stau sub omoforul nostru, rugându-se alături de noi pentru «bine credinciosul popor român de aici și de pretutindeni», de sufletele ce vibrează la auzul limbii noastre străbune și care laudă pe Dumnezeu într-un cuget și o simțire.”
„Astfel, dorim nespus ca toată această strădanie să fie una rodnică, iar toți frații noștri de-o credință și un neam cărora le este închinată această duminică să nu uite menirea lor sfântă despre care le amintește Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, el însuși un migrant al Duhului: «Fii pribegi ai țării mele, rătăciți printre străini/ Nu uitați menirea voastră, de români și de creștini»”, a încheiat ierarhul.
Ziua Românilor de Pretutindeni este marcată anual în ultima duminică din luna mai. Pe lângă românii din diaspora, care au migrat în afara țării pentru locuri de muncă și trai mai bun, în jurul României mai există comunități istorice românești.
Acestea se împart în două categorii: români din teritoriile care au făcut cândva parte din România: Basarabia (Republica Moldova de azi), Bugeac și Cernăuți (în Ucraina de azi); respectiv, români care nu au făcut niciodată parte din statul român, dar vorbesc limba română și s-au format ca neam la confluența dintre civilizația romană în expansiune și, respectiv cea locală – dacică și tracică: românii („vlahii”) din Transcarpatia (Maramureșul istoric); românii („vlahii”) din Valea Timocului (în Serbia și Bulgaria); românii din Voivodina; aromânii răspândiți în Balcani.
Foto credit: Mitropolia Basarabiei
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
