Românii plecați în toată lumea se simt mai aproape de casă atunci când se adună duminica la Sfânta Liturghie și se roagă în limba maternă.
Biserica nu a rămas indiferentă la fenomenul migrației și a trimis preoți acolo unde românii au decis să plece. De la țările europene până în SUA și chiar Australia, dar și în Japonia ori Africa, textul Sfintei Liturghii se aude în limba română duminică de duminică.
Biserica românească din Africa de Sud a fost sfințită. Ctitorul, distins cu Crucea Patriarhală.https://t.co/ml7yfaLYYo pic.twitter.com/YZnJd97q7U
— Basilica.ro (@AgentiaBasilica) November 30, 2019
De notat este contribuția Bisericii la păstrarea identității și limbii naționale în comunitățile istorice românești din jurul granițelor țării.
„În viaţa şi istoria poporului român, cultul şi cultura s-au dezvoltat în simbioză, iar limba română a fost mereu liantul viu dintre credinţă, cuget şi simţire”, a subliniat Patriarhul Daniel.
Preafericirea Sa consideră oficierea Liturghiei în limba maternă drept „un factor de unificare spirituală naţională, de dezvoltare a identității şi conștiinței naționale şi a culturii românești”. Și astfel, „Biserica devine locul unde românii își păstrează adevărata identitate spirituală”.
„Deşi departe de locurile natale, românii sunt aproape de ţara lor prin fiecare Sfântă Liturghie săvârşită în limba română”, a explicat Patriarhul României.
„De asemenea, limba română devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora și țara-mamă, dar și o contribuție distinctă a românilor la patrimoniul spiritual european, care se afirmă azi ca bogăție multilingvistică și multiculturală”, a spus Patriarhul.
Ziua Limbii Materne
Ziua internaţională a limbii materne este sărbătorită în fiecare an în data de 21 februarie, pentru a promova diversitatea culturală şi lingvistică din întreaga lume.
Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999 când statele membre ale organizaţiei s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor materne ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între diferite popoare.
Data aleasă aminteşte de evenimentele ce au avut loc 21 februarie 1952, când mai mulţi studenţi care demonstrau în Dhaka pentru recunoaşterea limbii lor materne „bangla”, drept una din cele două limbi ale Pakistanului de atunci, au fost împuşcaţi de forţele de poliţie.
Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare şi dezvoltare a patrimoniului mondial material şi imaterial şi o componentă esenţială în procesul de definire a unei minorităţi naţionale.
Însuşirea limbii materne, precum şi utilizarea ei ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea şi perpetuarea identităţii fiecărei minorităţi. Ea se poate pierde foarte uşor, dacă nu este învăţată şi vorbită în familie ori dacă nu este studiată şi exersată în şcoală.
Foto credit: Basilica.ro
