TEOLOGIA – SLUJIRE MISIONARĂ ÎN VIAȚA BISERICII

Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la deschiderea celui de-al VI-lea Congres al Facultăților de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română: „Teologie și misiune. Rolul Facultăților de Teologie în contextul misiunii parohiale”, Arad, 21-23 septembrie 2014:

Astăzi, școlile de teologie au ca vocație principală formarea de slujitori – misionari ai Bisericii în mai multe domenii, și anume: liturgic-pastoral (clerici), educațional (profesori de religie), social-filantropic (asistenți sociali), patrimoniu cultural bisericesc (restauratori), activități media (jurnaliști) etc.

Apreciem organizarea celei de-a VI-a ediții a Congresului Facultăților de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română la Arad, cu tema: Rolul Facultăților de Teologie în contextul misiunii parohiale. Tema este, deopotrivă, relevantă și de actualitate, indicând orientarea cercetării teologice către activitatea pastorală și misionară a Bisericii, mai ales în contextul actual, marcat de fenomenul secularizării.

Întrucât există riscul ca duhul secularizării să se manifeste și în instituții ale Bisericii, inclusiv în cadrul Facultăților de Teologie Ortodoxă, este necesară asumarea și valorificarea conștiinței eclesiale a teologiei și afirmarea legăturii dintre reflecția teologică și experiența eclesială. Tema Congresului actual constituie o foarte bună ocazie de prezentare și de aprofundare a acestei perspective care relaționează teologia cu viața umană, în general, și cu viața Bisericii, în special.

În spiritul discuțiilor referitoare la finalizarea și la asumarea Protocolului cu privire la predarea disciplinei religie – cultul ortodox în învățământul preuniversitar și la organizarea învățământului teologic ortodox preuniversitar și universitar, încheiat între Patriarhia Română, Ministerul Educației Naționale și Secretariatul de Stat pentru Culte, în data de 29 mai 2014, s-a subliniat că autonomia universitară nu poate constitui un pretext de înstrăinare a teologiei de Tradiția și viața Bisericii. Este de dorit o creștere a exigențelor academice, însă excelența de tip academic nu trebuie să se epuizeze în cunoașterea informațională, ci trebuie să acorde importanță cel puțin egală și formării spirituale și practice, pentru a ajuta comunitățile eclesiale de azi.

Exigențele academice nu trebuie să eludeze ethosul eclesial și conștiința misionară a actului teologic pus în slujirea Bisericii. Orice teolog este chemat, înainte de toate, să fie mărturisitor al lui Dumnezeu-Cuvântul întrupat în istorie și împărtășit spiritual în viața Bisericii. Facultățile de Teologie Ortodoxă sunt chemate să dezvolte o teologie pentru viață, izvorâtă din lumina Sfintelor Scripturi, viețile Sfinților și nevoile comunităților parohiale și monahale azi.

Dincolo de temele de actualitate concretă a referatelor prevăzute în programul Congresului, acesta poate constitui cadrul unui eveniment de comuniune academică și spirituală, care sporește conștiința teologiei ca voce misionară a Bisericii.

Prin valorificarea consecventă a relației vii dintre Facultățile de Teologie Ortodoxă și viața Bisericii, dintre școala teologică și parohie în vederea intensificării misiunii Bisericii se consolidează conștiința vocației teologiei ca știință a mântuirii sau a vieții veșnice, adică știință a unirii omului cu Dumnezeu, Creatorul și Mântuitorul lumii.

În acest sens, Teologia ortodoxă autentică nu desparte Cuvântul lui Dumnezeu de Duhul lui Dumnezeu, și nici vorbirea despre Dumnezeu, de convorbirea cu Dumnezeu. Prin urmare, dimensiunea mărturisitoare și misionară a teologiei implică legătura dintre știință și spiritualitate. Numai fiind ancorată în viața și misiunea Bisericii, teologia poate evita unele tendințe unilaterale și reducționiste, precum raționalismul, care pune accentul pe rațiunea autonomă sau autosuficientă, și pietismul, care cultivă o evlavie individualistă detașată de conștiința eclesială a Bisericii sobornicești. Doar asumându-se perspectiva eclesială în cercetarea academică, teologia poate fi deopotrivă fidelă Tradiției și înnoitoare pentru o viață duhovnicească sănătoasă a comunităților eclesiale, a parohiilor și mănăstirilor de azi, uneori influențate negativ de scrieri pietiste și sentimentaliste sau chiar sincretiste, în care misterul liturgic eclesial este înlocuit cu miraculosul individualist senzațional. De aceea, Teologia ortodoxă autentică trebuie să fie permanent continuatoare a Teologiei Sfinților Părinți ai Bisericii, în marea lor majoritate păstori de comunități eclesiale pe calea mântuirii.

Teologia ca gândire misionară dinamică a Bisericii este chemată să-L propovăduiască întregii lumi pe Hristos Cel răstignit și înviat. În acest sens, cuvintele Sfântului Apostol Pavel adresate corintenilor sunt edificatoare: „Și eu, fraților, când am venit la voi și v-am vestit taina lui Dumnezeu, n-am venit ca iscusit cuvântător sau ca înțelept. Căci am judecat să nu știu între voi altceva decât pe Iisus Hristos, și pe Acesta răstignit… Iar cuvântul meu și propovăduirea mea nu stăteau în cuvinte de înduplecare ale înțelepciunii omenești, ci în adeverirea Duhului și a puterii; pentru ca credința voastră să nu fie în înțelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 2, 1-2, 4-5).

Complementaritatea și cooperarea dintre mărturisire și misiune, dintre cercetarea teologică și viața duhovnicească eclesială, dintre facultate și parohie, favorizează dezvoltarea unei teologii dinamice, credibile și eficiente pentru viața Bisericii în societatea de azi.

În felul acesta, teologia ca știință a mântuirii devine o lumină a comuniunii omului cu Dumnezeu și o bucurie a comunității eclesiale. Vorbind despre lumina sau sensul vieții, Părintele Dumitru Stăniloae spune: „În fiecare om este o lumină. Dar ea nu se actualizează decât în comuniune, în iubire. Suntem lumină unii pentru alții. Fiecare se umple de lumina celuilalt. Această lumină e un sens profund, o bucurie, o odihnă în dăruirea reciprocă, sentimentul de a avea totul: având iubirea celorlalți, avem totul… E sentimentul de a fi înconjurat de lumina care-mi vine de la Dumnezeu. Lumină a iubirii, lumină a adevărului lumină a sensului, bucuria care îmi vine de la Dumnezeu, bucuria care îmi vine de la ceilalți. Ceilalți devin lumină pentru mine, ființele primesc sens. În toate se revarsă lumina lui Dumnezeu Care se comunică mie ca lumină inepuizabilă, ca iubire nesfârșită” (Pr. Dumitru Stăniloae, Mică Dogmatică vorbită, Ed. Deisis, Sibiu 2007, p. 215, 214).

Binecuvântăm și felicităm pe organizatori și pe toți participanții la lucrările Congresului Facultăților de Teologie Ortodoxă de la Arad, având convingerea că, prin reliefarea rolului Facultăților de Teologie în contextul misiunii parohiale, se pregătește deja intrarea în anul 2015, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca „An omagial al misiunii parohiei și mănăstirii azi”.

Avem convingerea că profesorii de teologie, unii fiind preoți în parohii, iar alții teologi mireni activi în viața și lucrarea Bisericii, pot contribui mult la definirea unor priorități misionare pentru viața parohiilor azi, spre bucuria Bisericii întregi și spre binele societății românești de azi.

DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Comentarii Facebook


Știri recente