În amintirea rugăciunilor și minunilor făcute de Sfântul Nicodim pe plaiurile Mehedințiului, pe vremea când erau bântuite de ciumă, dreptslăvitorii creștini se adună an de an la Ciumarca satului Godeanu. Anul acesta, pe 18 iulie, pe dealul Chiciora din comuna Godeanu, au slujit în sobor doi ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, preoți și diaconi, a precizat Cătălin Cernătescu, redactor știri al Episcopiei Severinului și Strehaiei.
Sărbătoarea a început dis-de-dimineață, când alaiul ierarhilor și al preoților slujitori a fost întâmpinat de credincioși îmbrăcați în costume populare la poalele Dealului Chiciora, de unde s-a plecat în procesiune solemnă până la locul special amenajat la înălțime pentru săvârșirea Sfintei Liturghii Arhierești.
La această sărbătoare credincioșii s-au putut închina la icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Catedrala episcopală din Turnu Severin, copie după icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Nicula – Cluj. La invitația Preasfințitului Părinte Nicodim, la ceremonia religioasă a luat parte și Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului.
Au mai participat la rugăciunea obștească, alături de cele câteva sute de credincioși, monahi și monahii de la mănăstirile din județ. În cadrul Sfintei Liturghii au fost rostite ectenii și rugăciuni speciale pentru ferirea și tămăduirea de boli molipsitoare.
Răspunsurile liturgice au fost date de psalții Catedralei episcopale din Turnu Severin.
Cuvântul de învățătură a fost rostit de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, care a arătat că astăzi, chiar dacă oamenii nu mai suferă de ciumă, există totuși multe păcate care aduc durere în viața oamenilor. Preasfinția Sa a îndemnat pe cei prezenți să ducă o viață bineplăcută lui Dumnezeu și să ceară ajutorul sfinților, pentru a fi feriți de orice înfățișare a răului.
***
Dincolo de aspectul religios, Ciumarca este un important factor unificator al comunității locale. Cu ocazia prăznuirii ei, fiii satului, împrăștiați prin tot locul, în țară și în lume, se reîntorc la casa părintească și petrec cu ai lor ca în îndepărtata copilărie. Deși timpul și, mai ales spațiul, tind să îi despartă, această binecuvântată zi de Vineri zămislește o chemare a rădăcinilor, un glas tainic ce adună în vatra satului nenumărate conștiințe și chipuri, oameni simpli și oameni mari, care nu au uitat semnificațiile adânci ale sărbătorii. Atât de profundă este trăirea mehedințenilor în raport cu această zi de rugăciune lăsată de Sfântul Nicodim, încât este pusă pe picior de egalitate cu hramul satului.
În mijlocul mehedințenilor s-a aflat și anul acesta, ca un părinte iubitor, Chiriarhul locului, Preasfințitul Părinte Nicodim, fiu al satului, vrednic ierarh care reprezintă dovada propășirii duhovnicești a acestor oameni. Părintele Episcop este garantul faptului că glasul Domnului răsună până în cele mai ascunse colțuri ale satului românesc ce își cheamă și își ridică singur cârmuitori ai duhului, păstrători ai datinilor străbune și ai cinstirii de Dumnezeu.
