Peste jumătate dintre adolescenții din România folosesc inteligența artificială pentru învățare, potrivit unui studiu realizat de Google România.
Raportul „The Future Report 2026” are la bază un sondaj online realizat pe un eșantion de 1.000 de adolescenți cu vârste între 16 și 18 ani, reprezentativ din punct de vedere al genului, statutului socio-economic și regiunii.
Datele arată că 56% dintre adolescenți folosesc instrumente de inteligență artificială pentru învățare zilnic sau aproape zilnic. Tot 56% le utilizează cu aceeași frecvență pentru proiecte creative, iar 49% au apelat la AI pentru teme și activități școlare.
„Este mult mai ușor să accesezi informații cu AI. Nu mai trebuie să caut prin 10.000 de site-uri”, a explicat Andrei, în vârstă de 18 ani, unul dintre adolescenții citați în raport.
Beneficiile și riscurile utilizării AI
În ceea ce privește procesul de învățare, 44% dintre respondenți consideră că instrumentele AI pot face învățarea mai personalizată, 42% spun că îi pot ajuta pe elevi să învețe în propriul ritm, iar același procent apreciază posibilitatea explicării subiectelor dificile în moduri diferite.
Alte beneficii menționate sunt feedbackul instantaneu, indicat de 41%, și transformarea învățării într-o activitate mai atractivă, indicată de 39%.
Adolescenții participanți la cercetare au atras însă atenția și asupra riscului ca inteligența artificială să înlocuiască efortul personal: „Ideea este să îl integrăm în munca noastră, să ne ușureze munca, dar să nu îl lăsăm să ne înlocuiască complet. În momentul în care permitem asta, va apărea o problemă”, a spus Ștefan, în vârstă de 18 ani.
Atenție la credibilitatea informațiilor
Cercetarea arată că 76% dintre adolescenți se gândesc „întotdeauna” sau „adesea” la credibilitatea informațiilor întâlnite atunci când folosesc internetul, inteligența artificială sau alte tehnologii pentru învățare.
Pentru verificare, 52% analizează credibilitatea site-ului sau a autorului, 50% consultă mai multe surse, iar 47% cer confirmarea unui adult de încredere.
Raportul indică și o preocupare pentru echilibrul dintre viața online și cea offline. 45% dintre adolescenți consideră că petrec prea mult timp online, în timp ce peste jumătate dintre ei apreciază că au un echilibru între activitățile digitale și cele din afara mediului online.
Printre metodele folosite pentru menținerea acestui echilibru se numără timpul petrecut cu familia și prietenii, stabilirea unor limite pentru timpul petrecut în fața ecranelor și practicarea unor activități offline.
Privind spre viitor, adolescenții participanți la studiu își doresc o protecție mai bună a datelor personale, etichetarea mai clară a conținutului generat de inteligența artificială și sisteme AI mai transparente. Raportul complet poate fi accesat aici.
