Singurul lăcaș de cult din Sibiu închinat Sfântului Mina

Între noile lăcașuri de cult din Sibiu, Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tezviteanul” și „Sfântul Mucenic Mina” din cartierul Turnișor ocupă un loc aparte, prin trecutul comunității parohiale și prin începuturile vieții liturgice de aici. Biserica a fost construită recent, iar acum se pregătește de pictură și de ultimele finisaje. Înainte de a se așeza piatra de temelie, slujbele religioase au fost oficiate într-o capelă amenajată în casa unei familii, iar acel lăcaș de cult a adunat comunitatea actuală de credincioși.

Cartierul Turnișor din Sibiu își are originile în satul săsesc Neppendorf, o localitate atestată documentar încă din secolul al XIV-lea. Anul 1327 este menționat în cele mai vechi documente referitoare la satul săsesc, dar se pare că așezarea datează de mai devreme. Săpăturile arheologice au descoperit în Turnișor urmele unei biserici din secolul al XII-lea, despre care se crede c-ar fi cea mai veche din Transilvania. Istoria consemnează epidemiile de ciumă care au decimat populația, iar din 1734 au fost aduși aici „landlerii”, coloniști protestanți din regiunea Salzkammergut, expulzați la ordinele Mariei Tereza și ale împăratului Carol al VI-lea, catolici fervenți. În Transilvania din acea vreme, libertatea religioasă era respectată și, de aceea, „landlerii” au fost primiți și au ocupat gospodăriile rămase libere. Turnișorul este unul dintre cele trei centre ale „landlerilor” din Transilvania, conform biserici-fortificate.org. În zilele noastre, Turnișorul face parte din cartierele de tineret ale Sibiului, în care vechile construcții și blocurile mai noi alcătuiesc un peisaj complex, diferit de alte părți ale orașului.

Capela familiei cu 10 copii

Aminteam mai sus că vechea localitate săsească a devenit treptat un cartier al municipiului Sibiu, mai ales că foarte multe dintre vechile case din Neppendorf au fost dărâmate în timpul regimului comunist, pentru a se construi blocuri. Fiind un sat cu populație germanică, la Neppendorf nu locuiau foarte mulți români și, din acest motiv, vechea biserică ortodoxă a satului, închinată Sfântului Nicolae, este un lăcaș de cult nu foarte încăpător.

După Revoluția din 1989, migrația etnicilor germani a însemnat și popularea acestui cartier, cu familii de români. În 1991, cartierul Turnișor a fost împărțit în două parohii, iar o vreme cei doi preoți parohi au slujit în vechea biserică, situată în zona caselor din cartier. Cu timpul, s-a căutat un loc pentru zidirea unei noi biserici, mai încăpătoare și mai aproape de blocurile construite și locuite de familiile de români. Pentru că blocurile au fost amplasate departe de zona unde exista vechea biserică ortodoxă din Turnișor, credincioșii din partea nouă a cartierului erau nevoiți să parcurgă o distanță destul de mare pentru a participa la slujbele religioase oficiate în lăcașul de cult menționat. Iată de ce zidirea unei biserici în această parte a Turnișorului a fost o necesitate și o dorință mare a comunității.

„În acele vremuri era foarte greu de găsit un loc pentru o nouă biserică. S-a mers pe la blocuri, pentru a se cere un spațiu unde să fie amenajată la început o capelă. Pentru că nu s-a găsit nici un spațiu în aceste blocuri, tatăl meu, Nicolae Lupu, a oferit una dintre cele patru camere ale casei noastre pentru amenajarea unei capele. Mulți oameni s-au gândit că este absurd ca o familie cu 10 copii, care locuia într-o casă cu patru camere, să ofere un spațiu pentru o capelă. Dar voința și dorința părinților mei, Nicolae și Dorina Lupu, au fost mari și Dumnezeu a binecuvântat acest spațiu din casa noastră, devenind prima capelă a parohiei. Această capelă se păstrează până astăzi”, ne-a explicat părintele Ioan Lupu din Parohia Turnișor II.

„Biserica era casa noastră”

Timp de trei ani, capela din casa familiei Lupu a fost lăcașul de cult al parohiei Turnișor II. În acest spațiu restrâns oferit de familia cu 10 copii, credincioșii participau la slujbele religioase, într-o atmosferă duhovnicească deosebită.

Capela „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a adunat în jurul ei comunitatea de credincioși, iar lăcașul de cult a rămas până în zilele noastre un simbol al comunității. Despre primele momente din existența acestei parohii închegate în jurul casei unde s-a născut și a crescut, părintele paroh Ioan Lupu își amintește cu mult drag și cu nostalgie.

„Am trăit momente foarte frumoase, și încă le mai trăim, pentru că în casa noastră capela a rămas intactă și acum. Noi eram mici când părinții noștri au amenajat capela în casa noastră și am putea spune că acolo am făcut primii pași. Din camera alăturată se auzea slujba și bineînțeles că aveam chemarea de a participa, de a ne ruga. Îmi amintesc de faptul că la Sfintele Paști nu aveam posibilitatea să ocolim lăcașul de cult și ieșeam în stradă și făceam procesiunea. Zidirea unei biserici era dorința mare a noastră, a tuturor credincioșilor din Turnișor”, a mai spus părintele Ioan Lupu. Copilăria petrecută în biserică și credința părinților au format în sufletul tânărului Ioan Lupu dorința de a deveni preot și de a răspunde chemării lui Dumnezeu. Nu de puține ori, părintele Ioan Lupu mărturisește că evlavia și credința tatălui său, trecut nu de multă vreme la cele veșnice, au fost hotărâtoare în viața sa și în calea urmată. „Tatăl meu nu a fost preot, dar în familia noastră era sădită credința și, mai apoi, aceasta a rodit și am urmat mai departe chemarea de a deveni preot”, continuă părintele Lupu.

Biserica mare a parohiei

Cu timpul, capela din casa familiei Lupu a devenit neîncăpătoare pentru comunitatea din Turnișor. Rânduiala cerească a făcut ca pe un teren unde trebuia să se construiască trei-patru blocuri, s-a așezat piatra de temelie pentru actuala biserică a parohiei. Slujba religioasă a fost oficiată de Mitropolitul Antonie Plămădeală, pe 3 aprilie 1994. Pe locul acesta, s-a construit inițial un altar de vară, iar prin extinderea acestuia, s-a realizat un paraclis de lemn. Până în 2012, slujbele religioase au fost oficiate în acest paraclis de lemn, timp în care s-a zidit biserica mare, de piatră. Lucrările de zidire au început în 2000, prin grija părintelui paroh Nicolae Comănici.

Lucrările de construcție au însemnat ani de trudă din partea credincioșilor. În Sâmbăta Mare din 2012, Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, a binecuvântat lucrările de zidire la biserica nouă. „Prima Sfântă Liturghie oficiată în biserica mare a fost în Noaptea de Înviere”, ne-a mai spus părintele Ioan Lupu. În același an, pe 23 decembrie, ierarhul a târnosit lăcașul de cult, iar în prezent slujbele religioase se oficiază aici, la acest sfânt altar. De când părintele Ioan Lupu a venit preot la biserica de aici, alături de părintele Nicolae Comănici, lucrările s-au intensificat, iar acum se lucrează la ultimele finisaje dinaintea picturii interioare, dar și la finalizarea tencuielilor exterioare. Urmează ca lăcașul de cult să fie înzestrat cu mobilierul necesar și celelalte obiecte prin care să se înfrumusețeze spațiul liturgic.

Hramul Sfântului Mina

Biserica din partea nouă a Turnișorului, pe lângă faptul că s-a născut din capela familiei Lupu și, mai apoi, din paraclisul de lemn din curte, se deosebește de celelalte lăcașuri de cult din Sibiu și prin unul dintre hramuri. Biserica este singurul lăcaș de cult sibian închinat Sfântului Mina și, din acest motiv, credincioșii sibieni vin adesea aici pentru a se ruga acestui mare sfânt ajutător și mijlocitor pentru mântuirea oamenilor.

Programul liturgic intens și atașamentul credincioșilor față de biserica din comunitatea lor fac din această biserică o adevărată catedrală a cartierului.

„Credincioșii ne-au fost mereu alături în lucrarea noastră. Ei nu au contribuit doar material la zidirea bisericii. Faptul că participă în număr mare la slujbele oficiate aici și că sunt mereu alături de noi în activitățile noastre ne arată că parohia noastră este închegată, și aceasta ne dă curaj pe mai departe”, ne-a mai mărturisit părintele Lupu.

La slujba de târnosire a bisericii, oficiată de IPS Mitropolit Laurențiu, cei doi preoți de la biserica sibiană, părintele Nicolae Comănici și părintele Ioan Lupu, au primit din partea ierarhului distincția de iconom, ca răsplată pentru activitatea lor administrativă și pastoral-misionară. (Articol publicat în Ziarul Lumina din data de 21 august 2013, semnat de Ștefan Mărculeț)

Comentarii Facebook


Știri recente