Sfințirea paraclisului IRO din Iași

Ieri, 4 august 2013, bolnavii și personalul medical al Institutului Regional de Oncologie (IRO) din Iași, dar și numeroși credincioși au participat la slujba de sfințire a paraclisului cu hramul „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neamț”, situat în incinta așezământului medical, informează „Ziarul Lumina”.

Frumusețea slujbei de târnosire, dar și pacea sufletească izvorâtă din slujba Sfintei Liturghii i-au făcut pe toți cei prezenți să simtă, după spusele Sfântului Ioan Iacob așezate pe o icoană pictată pe peretele exterior al lăcașului de cult, că „nu este altă armă mai puternică în cer și pe pământ decât chemarea cea sfântă…”.

Prin grija părintelui Radu Sever Ungureanu, misionar de caritate, cu sprijinul foarte important al corpului medical și administrativ din fostul Spital de Urgențe „Sfântul Ioan” și cu ajutorul unor donații particulare, în cadrul Institutului Regional de Oncologie (IRO) din Iași, s-a amenajat în ultimii trei ani un paraclis, închinat Sfântului Ioan Iacob Hozevitul. Ca o încununare a eforturilor tuturor celor implicați, ieri, 4 august 2013, în Duminica a VI-a după Rusalii, Înalt Preasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, înconjurat de un sobor de 15 preoți și diaconi, a săvârșit slujba de sfințire a lăcașului de cult, prin stropire cu apă sfințită și prin ungere cu Sfântul și Marele Mir a pereților exteriori și interiori, precum și a sfântului altar. Printre preoții slujitori, alături de pr. Radu Sever Ungureanu, misionar de caritate în cadrul Institutului Regional de Oncologie din Iași, au făcut parte și arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor, pr. Mihai Prodan, inspector eparhial în cadrul Sectorului de asistență socială și medicală al Arhiepiscopiei Iașilor, pr. Toma Gradinaciuc, protopop al Protopopiatului Iași 1.

Slujba de târnosire a fost urmată de Sfânta Liturghie săvârșită de IPS Mitropolit Teofan și de soborul preoților slujitori pe un podium special amenajat în curtea Institutului. Atât în timpul slujbei Sfintei Liturghii, cât și după finalul acesteia, credincioșii prezenți la sărbătoarea unității medicale au intrat în altarul noului lăcaș sfințit, unde s-au închinat, primind binecuvântare de la un preot.

„Mângâiere și izvor de tămăduire pentru cei bolnavi”

După citirea Sfintei Evanghelii, în care s-a relatat vindecarea unui slăbănog de către Mântuitorul Hristos, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a adresat un cuvânt celor prezenți, în care a vorbit la început despre importanța unui lăcaș de cult într-o unitate medicală, apoi a explicat pericopa evanghelică: „Ne-a binecuvântat Dumnezeu în această dimineață să săvârșim slujba de sfințire a capelei acestui Institut, ce este închinată Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, prăznuit de Biserica noastră în data de 5 august. Dăm slavă lui Dumnezeu în primul rând pentru că există acest așezământ spitalicesc spre care se îndreaptă atâtea persoane atinse de suferință, cât și pentru această bisericuță, mijloc de întărire pentru cei care ostenesc în această unitate, precum și mângâiere și izvor de tămăduire pentru cei bolnavi. (…) Dumnezeu, Izvor al tămăduirii, îl vindecă pe slăbănog, nu înainte de a-i ierta păcatele, arătând prin aceasta că omul este în general slăbit în sufletul său, din cauza preamultelor sale păcate, și este slăbănog și în trupul său, căci fiecare ființă umană, într-o formă sau alta, este cuprinsă de suferință. Domnul Hristos, constatând suferința slăbănogului, îl vindecă pe acesta și de slăbănogirea trupească, dar mai cu seamă de cea sufletească cauzată de păcate. Fiecare dintre noi, dacă facem o analiză interioară onestă, va descoperi foarte multe urme de slăbănogire ale sufletului său. Și cum poate fi definită această slăbănogire prezentă în viața noastră, a așa-zișilor oameni sănătoși? În primul rând, slăbănog este acela care este cuprins de incapacitatea de a iubi. În al doilea rând, slăbănog este acela cuprins de incapacitatea de a ierta. La fel, tot slăbănog se numește și cel cuprins de incapacitatea de a se bucura de binele altuia și, nu în ultimul rând, slăbănog este și omul incapabil de a se ruga și a crede în Dumnezeu. În Evanghelia de astăzi, slăbănogul a fost vindecat, însă câțiva oameni nu se bucurau de aceasta, pentru că Hristos Domnul a îndrăznit să-l vindece și să-i ierte și păcatele. Cât de bolnav poate fi acel om care nu are puterea să se bucure de binele celuilalt, să se bucure că aproapele lui este mai mare decât el, că a reușit mai bine în viață? Această lipsă și incapacitate a noastră, care se manifestă în relația dintre soți, dintre frați, dintre responsabili în viața cetății, a unei instituții sau chiar a Bisericii, ne transformă în oameni cuprinși de slăbănogire, de care ne vindecăm prin recunoașterea neputinței și rugăciune către Domnul”.

La finalul Sfintei Liturghii, pr. Radu Sever Ungureanu a mulțumit Înalt Preasfințitului Teofan, binefăcătorilor și tuturor celor prezenți, subliniind în câteva cuvinte importanța zilei pentru capela în care slujește. Pentru ostenelile sale, părintele misionar de caritate din cadrul IRO din Iași a fost hirotesit iconom stavrofor de către IPS Teofan. De asemenea, au fost evidențiate persoanele care s-au ostenit cel mai mult și au ajutat la amenajarea lăcașului de închinare, acestea primind distincții și diplome de vrednicie din mâna Înalt Preasfințitului Teofan.

„Cinstește pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, că și pe el l-a făcut Domnul”

Paraclisul Institutului Regional de Oncologie din Iași este dotat cu tot ceea ce este necesar pentru funcționalitatea din punct de vedere liturgic în bune condiții. Capela este împodobită cu vitralii lucrate unicat, catapeteasma este din lemn de esență tare – stejar și paltin -, icoanele sunt realizate pe suport de lemn sculptat în tehnică mixtă – sticlă și mozaic – și pardoseala este din marmură de Rușchița, din Munții Poiana Ruscă. Proscomidiarul este relizat din marmură verde Guatemala. Naosul cuprinde opt registre de pictură, care este realizată în tehnica al secco cu pigmenți, diferite emulsii și foiță de aur. Foarte interesante sunt și citatele scripturistice pictate în interiorul lăcașului de cult, referitoare la datoria morală a medicilor, a bolnavilor, dar și a tuturor credincioșilor. Redăm în continuare câteva dintre ele:

„Cinstește pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, că și pe el l-a făcut Domnul.” (Înțelepciunea lui Isus Sirah)

„Cel ce umblă după câștig nedrept își surpă casa lui, iar cel ce urăște mita va trăi.” (Pildele lui Solomon)

„Nu te teme a cerceta pe bolnav, că pentru această faptă vei câștiga iubirea.” (Înțelepciunea lui Isus Sirah)

„Fiule, în boala ta nu fi nebăgător de seamă; ci te roagă Domnului și el te va tămădui.” (Înțelepciunea lui Isus Sirah)

Comentarii Facebook


Știri recente