Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, a prezidat luni, 17 octombrie 2016, conferinţa preoţească de toamnă, la care au participat stareţii, preoţii duhovnici şi preoţii din parohiile protopopiatelor Baia Mare, Lăpuş şi Chioar. Evenimentul s-a desfăşurat la Catedrala Episcopală Sfânta Treime din Baia Mare, după cum ne-a precizat Andrei Fărcaş.
Începând de la ora 08:00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat în Catedrala Episcopală Baia Mare Sfânta şi Dumnezeiască Liturghie. Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de preoţi şi diaconi, dirijaţi de pr. drd. Andrei Baboşan, profesor de muzică şi dirijorul corului Seminarului Teologic Sfântul Iosif Mărturisitorul din Baia Mare.
După Sfânta Liturghie, a fost oficiată un Te Deum pentru binefacerile revărsate asupra preoţilor şi parohiilor din cele trei protopopiate şi pentru buna desfăşurare a conferinţei.
În cadrul conferinţei, Despre activitatea de episcop şi mitropolit a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, cât şi despre contribuţia la dezvoltarea limbii literare române, a vorbit PS Iustin Sigheteanul, argumentând motivul pentru care este omagiat de întreaga comunitate ortodoxă română.
Referatul conferinţei a fost susţinut de pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial cultural.
Considerat cel mai de seamă mitropolit al Ţării Româneşti din toată istoria ei, Sfântul Antim Ivireanul rămâne în memoria Bisericii noastre ca o personalitate de o complexitate rar întâlnită, se spune în referat. Tipograf, arhitect de biserici, caligraf, sculptor, predicator fără egal, cunoscător al multor limbi străine, mitropolitul de origine georgiană s-a dovedit, în acelaşi timp, a fi un bun chivernisitor al Bisericii, cu spirit filantropic şi aplecare spre nevoile credincioşilor pe care i-a păstorit. Meritele lui sunt cu atât mai mari, cu cât el n-a fost român, a spus Pr. Cristian Ştefan.
Conferenţiarul s-a oprit apoi asupra activităţii de tipăritor de cărţi a Sfântului Antim Ivireanul, în context internaţional şi la noi în ţară, menţionând că în decursul unui sfert de veac (1691-1716) a tipărit sau a supravegheat tipărirea a 63 de cărţi, dintre care 39 au fost lucrate de el însuşi. După limba în care au apărut, 30 erau în greceşte, 22 în româneşte, una în slavoneşte, 6 slavo-române, 2 greco-arabe, una greco-română şi una greco-slavo-română. După locul de apariţie, aceste lucrări pot fi clasificate în felul următor: 21 la Bucureşti, 15 la Snagov, 9 la Râmnic şi 18 la Târgovişte. Tipăriturile prezintă o mare diversitate: cărţi de slujbă, cărţi biblice, cărţi de doctrină teologică ortodoxă, cuvântări bisericeşti, cărţi de învăţătură pentru preoţi, lucrări de filosofie etc. Dintre numeroasele lucrări tipărite putem menţiona: Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699), Învăţături creştineşti (1700), Floarea darurilor (1701), Noul Testament (1703), Tomul bucuriei (1705), Pilde filosofeşti (1713), Sfătuiri creştine-politice către domnitorul Ştefan Cantacuzino (1714-1716).
În partea a doua, conferinţa a fost dedicată problemelor curente de administrare a parohiilor, comunicărilor de strictă actualitate şi au fost discutate prin care preoţii pot fi mai aproape de credincioşi.
La final, cei 240 de participanţi au fost invitaţi să viziteze expoziţia de carte Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, care se află în Muzeul Episcopiei. În cadrul expoziţiei de carte a fost expus şi un Antimis semnat de Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, unul dintre antimisele pe care marele mitropolit din Ţara Românească le-a trimis ortodocşilor din Transilvania, ca să-şi poată îndeplini misiunea liturgică. Colecţia de cărţi rare, tipărite de marele Ierarh şi a Antimisului a fost prezentată de muzeograful Episcopiei, prof. Dumitriţa Filip, unul dintre importanţii iconari al Transilvaniei contemporane şi cercetător.
